Glasgow a aparut in istoria Scotiei acum 1.400 de ani si, in mod tipic pentru acest oras galagios, in urma disputei dintre doi soti. Dupa ce regele de Strathclyde i-a daruit nevestei sale un inel, ea a fost destul de nesabuita pentru a-l oferi unui admirator. Regele l-a recuperat discret, apoi l-a aruncat in raul Clyde si si-a intrebat sotia ce se intamplase cu inelul. Disperata, regina si-a consultat confesorul, Sf. Mungo, care a sfatuit-o sa pescuiasca in rau. Si surpriza: primul somon pescuit purta inelul in gura. Blazonul orasului Glasgow este dominat de trei somoni, dintre care unul tine un inel. Nu e de mirare ca Mungo a devenit sfantul protector al orasului. Mormantul lui se gaseste in catedrala medievala care ii poarta numele.

Orasul a inflorit discret in Evul Mediu. Catedrala sa era un centru al vietii religioase, iar universitatea un centru de studii serioase. Desi orasul a fost ridicat la gradul de burg (adica a primit dreptul de a face comert) in 1175 de catre regele Wilhelm I, populatia sa n-a depasit niciodata cateva mii de locuitori.

Vechea asezare scotiana a fost irevocabil transformata o data cu Tratatul de Uniune dintre Scotia si Anglia din 1707, care ii ingaduia Scotiei schimburi comerciale cu principalele colonii englezesti din America. Gratie pozitiei avantajoase, pe coasta de vest a Scotiei, Glasgow a prosperat, importand bumbac, tutun si rom si exportand bunuri produse local si imbracaminte. Cheia comertului a reprezentat-o tutunul. Negustorii prosperi, cunoscuti ca „lorzi ai tutunului", conduceau orasul, iar bogatia lor a pus temelia industriilor manufacturiere din secolul al XlX-lea.

Dezvoltarea sa a fost fatis comerciala, legata de bogatia lorzilor tutunului si negustorilor sai, ctitorii numeroaselor cladiri aparute in secolul al XlX-lea. Printre cei care au ajutat la realizarea peisajului victorian al Glasgow-ului in perioada aceea, s-a numarat arhitectul local Alexander „Greek" Thomson (1817-1875). Alaturi de excesele victoriene, orasului i s-a imprimat o viziune arhitecturala de perspectiva prin contributia operei lui Charles Rennie Mackintosh (1868-1928). Scoala de Arta Glasgow, Willow Tearoom, cladirea Glasgow Herald (care gazduieste in prezent centrul de arhitectura si design Lighthouse), precum si bisericile si scolile pe care le-a proiectat, indica limpede claritatea si simplitatea celui mai bun design din secolul XX.

Glasgow fusese dintotdeauna un oras mandru, iar in vremea cand Britania inca mai conducea un imperiu, el s-a autopronuntat al Doilea Oras al Imperiului, fiindca aici se construiau marile vapoare cu aburi ale Marii Britanii, printre care Queen Elizabeth, de 80.000 de tone. Expresia Clyde-built („construit pe Clyde", de la raul Clyde pe malurile caruia este asezat orasul) a devenit sinonima cu un lucru bine facut si sigur. Inginerii scotieni erau prezenti peste tot unde existau motoare - cei din Glasgow au construit locomotivele care au deschis preriile canadiene, savana din Africa de Sud, campiile australiene si subcontinentul indian. Unii dintre cei mai mari savanti ai lumii, ca Lord Kelvin si James Watt, si-au testat teoriile revolutionare si descoperirile in tineretea petrecuta in Glasgow.

Planul orasului este greu de descifrat dintr-o singura privire. Centrul orasului este zona definita aproximativ de soseaua M8 spre nord si vest, raul Clyde spre sud si catedrala Glasgow si bulevardul principal spre est. Centrul este relativ plat si compact, astfel ca este usor sa parcurgeti pe jos drumul din jurul catedralei si resedintei Provand's Lordship, bulevardul principal si centrul comercial. Localnicii circula de altfel mult pe jos, iar strazile, dispuse in majoritate in caroiaj, sunt concepute pentru pietoni. Daca va rataciti, solicitati ajutorul unui localnic. Cei mai multi vor fi extrem de incantati sa va ofere informatii. Strazile sunt relativ sigure, chiar si noaptea.

Raul Clyde, pe care s-a dezvoltat comertul local peste Atlantic, trece prin centrul orasului, taindu-1 in doua si oferind vederi interesante ale cladirilor din partea de sud a Glasgow-ului. In timp ce va plimbati, priviti mereu in sus: veti fi rasplatiti cu si mai multe detalii de ornamente vizibile deasupra nivelului ochilor.

In partea vestica mai tacuta si mai colinara a orasului se afla Universitatea Glasgow si adesea uitata parte boema din Glasgow. Pentru a ajunge in West End sau in sudul orasului este necesar un mijloc de transport: folositi fara ezitare reteaua publica locala, cu autobuze, metrouri si trenuri. Informatii puteti obtine de la centrul de calatorie Strathclyde Passenger Transport (S.P.T.).

Daca va intereseaza operele arhitectului Charles Rennie Mackintosh, puteti cumpara un bilet de calatorie Mackintosh in valoare de 12 lire de la centrele pentru turisti sau on-line de la Mackintosh Society. Acesta include transport si intrare pentru o zi la numeroase obiective turistice majore; informatii suplimentare puteti obtine de la serviciul de tranzit, si Mackintosh Society.

Orasul Glasgow este principala destinatie de afaceri din Scotia, sediul evenimentelor publice fiind la Scottish Exhibition and Conference Centre. Centrul este de asemenea un nod feroviar si rutier, de unde puteti ajunge in mai putin de o ora la Edinburgh, Stirling, Loch Loniond, patria lui Burns si statiunile de golf de pe coasta Ciyde, Glasgow a invatat totusi sa ia lucrurile cele mai bune din trecut si sa le adapteze la nevoile prezentului.