Localizarea si harta regiunii Valea Teleajenului

Valea Teleajenului s-a format de-a lungul raului omonim ce isi are obarsia in Masivul Ciucas, pe culoarul „Paraul Berii”, de unde strabate un teritoriu lung de 113 km, pana la varsare, in raul Prahova. In frumoasa depresiune Cheia, Teleajenul se uneste cu apele paraului Tampa, pentru ca la iesirea din munti sa colecteze apele raului Telejenel. Cunoscut inca din timpurile romane, drumul Teleajenului traverseaza muntii din Transilvania, pe Valea Buzaului superior, urca pana la Poiana Fetii si cobora pe langa Telejenel. In timpurile evului mediu, valea Teleajenului era un important drum comercial ce facea legatura intre asezarile din Ardeal si cele din Tara Romaneasca, motiv pentru care de-a lungul vaii s-au format asezari, precum cea de la Valenii de Munte. Important drum de legatura intre Podisul Transilvaniei si Campia Romana, valea si-a dovedit importanta strategica si militara, fiind strabatuta de oastea lui Mihai Viteazul in drumul sau spre Ardeal. Totodata, de-a lungul vaii s-au format locuri de popas pentru ciobanii sositi cu turmele lor din Trasilvania in cautarea pasunilor din Baltile Brailei si Lunca Dunarii.

Atractii si obiective turistice pe Valea Teleajenului

Cele mai vechi dovezi ale locuirii umane in aceste lorcuri dateaza inca din timpurile preistoriei. Astfel, in comuna Moeciu au fost descoperite artefacte ce dateaza de la inceputul epocii bronzului, in timp ce la Costenii Pustii s-au descoperit toporase de mana, lucrate in piatra, dar si obiecte de ceramica, decorata cu motive geometrice, deosebit de rafinate. Valea apare mentionata in documente istorice privitoare la schimburile comerciale din spatiul romanesc. Un document de la 1358, semnat de regele maghiar Ludovic cel Mare, le garanta negustorilor brasoveni trecerea libera prin Tabla Butii si Plaiul Butilor. Astazi, asezarile rurale ce s-au format de-a lungul raului Teleajen pastreaza ceva din atmosfera unei epoci demult uitate, ce le confera un farmec si un pitoresc aparte. Peisaje de poveste veti descoperi la Blejoi, in timp ce la Scaeni, atentia calatorului se indreapta spre intinsele plantatii de vita de vie. Tot urmad cursul raului, ajungeti la Lipanesti, sat ce se mandreste cu vaste livezi de pomi fructiferi.

Valea Teleajenului este insotita de un decor spectaculos, unde formele de relief se diversifica intr-un mod armonios. Itinerariul va conduce inevitabil la Valenii de Munte, renumit centru de cultura, devenit cunoscut datorita personalitatii istoricului Nicolae Iorga. Si daca tot ati ajuns aici, nu puteti parasi localitatea fara sa fi vizitat galeriile Muzeului Etnografic al Vaii Teleajenului, care functioneaza astazi in cladirea ce adapostea in deceniul doi al secolului trecut „Scoala de Misionare Nationale si Morale”, infiintata de Nicolae Iorga. Printre exponatele cele mai interesante ale muzeului se numara costume populare din zona Teleajenului, tesaturi si obiecte din lemn, lucrate manual, folosite in gospodariile localnicilor.

Traversat inca din vremurile medievale cu „telegi si telegute”, Teleajenul strabate 80 de km de la Ploiesti si urca spre Brasov, prin Pasul Bratocea. Statiunea turistica de la Cheia este unul dintre principalele locuri de popas de pe Valea Teleajenului, deseori folosita ca punct de plecare in expeditiile montate din Muntii Ciucas. In timp ce turismul ecumenic pe Valea Teleajenul se dovedeste a fi o adevarata lectie de istorie, avand in vedere ca aveti prilejul sa admirati cele mai frumoase edificii religioase ale domnitorilor munteni. Pentru a va forma o impresie cat mai clara despre spiritualitatea locului, incercati sa va faceti timp pentru o vizita la Manastirea Suzana, situata la 40 km de Valenii de Munte, ridicata in anul 1740, dar si la Manastirea Crasna, situata la 50 km de Ploiesti, aflata intr-un decor natural spectaculos, la poalele Muntilor Ursoaia si ridicata la inceputul secolului XVIII. O atentie deosebita merita si biserica de la Gherghita, ctitorie a lui Matei Basarbab. Nici constructiile civile, cu arhitectura deosebita, nu pot trece neobservate, mai ales cand vine vorba de Castelul de la Cocorasti Colti sau de Conacul Pana Filipescu.

In acelasi timp, iubitorii excursiilor in natura au sansa sa descopere Muntele de Sare de la Slanic Prahova, declarat monument al naturii. La baza muntelui, se afla Grota Miresii, un lac antropic, cu o adancime de 20 m. Frumusetea naturii, traditia istorica veche de secole, ospitalitaea localnicilor si numarul apreciabil al obictivelor istorice dispuse de-a lungul Vaii Teleajenului lasa amintiri de vacanta dintre cele mai interesante in memoria turistilor ajunsi prin aceste locuri.