Situata in judetul Bistrita-Nasaud, pe Valea Rebrei, la poalele muntelui Barla si in inima Muntilor Rodnei, Parva este o comuna in a carei componenta intra un un singur sat, Parva. Localitatea a fost atestata documentar pentru prima data in anul 1773.

Localnicii din Parva vor ramane in istorie prin faptul ca in ianuarie 1989 s-au opus pierderii "independentei" administrative a comunei si arondarii ei la comuna vecina, Rebra, hotarare luata de sistemul comunisti. La vremea respectiva a avut loc o revolta celebra in tara cat si in strainatate, popularizata fiind de radio "Europa Libera". Dintr-un articol scris de Radu Sarbu pentru Mesagerul Bistrita Nasaud, aflam si cateva informatii date de Mircea Darosi, un profesor pensionar el insusi participant la rascoala: "O prima incercare de confiscare a identitatii administrative a comunei Parva a avut loc in 1968, odata cu impartirea administrativ teritoriala, dar actiunea n-a avut sorti de izbanda, pentru ca oamenii locului s-au dovedit hotarati sa-si apere dreptul castigat din strabuni. Ideea a incoltit iarasi, in anul 1989, mai precis, in decembrie 1988, in preajma sarbatorilor de iarna, dar ca sa nu tulbure ceea ce mai era inca sfant in sufletul acestor oameni, conducerea de partid a judetului a hotarat sa actioneze in primele zile ale noului an, care avea sa inlature apoi regimul totalitar. Motivul acestei actiuni abuzive se baza pe principiul comasarii localitatilor care nu-si justificau existenta din punct de vedere economic si crearea unor centre mari si puternice. Dar Parva, la vremea aceea era un centru minier si forestier cu resurse materiale si umane, cum putine localitati existau in judet".

Avand in vedere ca dispune de un relief deosebit de diversificat, comuna este un loc pitoresc pe care multi turisti alex sa il viziteze. Francezii de la Asociatia Franche-Sylvanie au sprijinit ridicarea unui centru turistic in comuna. In aceste locuri veti putea vizita: Pestera Izvorul Tausoarelor, Taul Muced din Muntii Rodnei, Pestera Jgheabul lui Zalion, Manastirea "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" si Rezervatia naturala "Tausoare-Zalion" (71 ha) cu cele doua pesteri.