Localizarea si istoria comunei Crasna

Crasna este o comuna situata in partea de nord a judetului Gorj, in ulucul depresionar subcarpatic, la 35 km distanta de orasul Targu Jiu si 9 km distanta de orasul Novaci. Comuna Crasna administreaza satele Crasna, Aninisu din Deal, Aninisu din Vale, Radosi, Carpinis, Crasna din Deal, Dragoiesti, Dumbraveni si Buzesti.

Zona in care comuna este amplasata are un relief mixt, muntos si colinar, comuna aflandu-se in depresiunea Getica a subcarpatilor Meridionali. Satele administrate de comuna se afla in Subcarpatii Olteniei, mai exact in zona dealurilor subcarpatice interne separate de culoarele lungi ale cursurilor de apa.

Sapaturile arheologice din zona dovedesc ca zona a fost locuita cu peste 5000 de ani in urma, iar satele componente sunt atestate documentar de aproximativ 500 de ani.

Atractii si obiective turistice in Crasna

Dar ce ofera comuna turistilor interesati de patrimoniul sau istoric si cultural? Satul Crasna va invita sa vizitati Manastirea Crasna, construita in anul 1636 de marele pitar Dumitru Filisanu si Biserica de lemn "Intrarea in biserica", datata in secolul al XIX-lea. In Aninisu din Vale puteti vizita Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva" datata in anul 1800. Satul Carpinis gazduieste Manastirea Icoana si Biserica de lemn "Intrarea in Biserica" datata in 1738.

Pe de alta parte, in satul Dragoiesti puteti vizita: Biserica de Lemn "Izvorul Tamaduirii" datata in 1760, Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" de la 1760 si Biserica de lemn "Sfintii Ingeri" de la 1833. Satul Dumbraveni va ofera oportunitatea de a vizita Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la 1768, iar in Buzesti puteti vedea monumentul lui Constantin Ivanus.

In comuna sunt organizate numeroase evenimente locale, intre care se disting: Zilele comunei Crasna in prima duminica din luna octombrie; balciul anual organizat in satul Crasna pe 27 iulie; sarbatoarea "Sfantul Pantelimon" organizata in satul Aninisu din Vale; si balciul anual in satul Crasna, pe 26 octombrie - Sarbatoarea "Sfantul Dumitru".