Piazza Garibaldi, cunoscuta si sub numele de Piata Orasului sau Piazza Grande, este centrul vietii sociale a orasului. In 1221 Primaria (Palazzo Vecchio) a format partea de sud, in timp ce in 1282-1285 Palazzo dei Mercanti (acum Palatul Guvernatorului) se extindea spre nord. In 1287 piata primea forma sa finala, prin construirea inchisorii penale Camusina si a Turnului Civic, situat in spatele Palazzo del Capitano del Popolo. Turnul, care a fost documentat inca din secolul al XIII-lea, a fost construit in 1470, dupa un proiect al arhitectului Fatuli, atingand o inaltime de 130 de metri. Incepand din 1538 structura masiva a inceput sa dea semne de degradare, incercarile de remediere ramanand fara succes, pana in 1606, cand, in timpul lucrarilor de consolidare a fundatiilor, turnul s-a prabusit, demoland o parte a primariei. Biserica pietei a fost biserica San Vitale, mentionata inca din 972 si transformata intre anii 1651 - 1658 de catre arhitectul Christopher Rangoni zis Ficarelli. Alte transformari importante ale pietei au avut loc in secolul al XIV-lea, cand Visconti a inchis piata si a transformat-o intr-un complex militar baricadat si bine aparat, cu creneluri si porti care erau inchise pe timp de noapte. Abia in secolul al XVI-lea aceasta structura, numita ironic Sta in pace a fost deschisa din nou, pentru a fi conectata cu restul orasului. In 1606, prabusirea turnului si redefinirea Palazzo del Comune a anticipat sistematizarea laturii de nord a pietei. In cele din urma, modificarile efectuate de-a lungul secolului al XX-partea de vest au crescut caracterul neomogen al pietei, dandu-i forma sa actuala.

Piata a fost numit dupa Giuseppe Garibaldi in 1893. Astazi serveste ca centru administrativ al orasului si ofera o imagine polimorfa, cu unele cladiri medievale, altele in stilul secolelor XVII - XVIII, si in cele din urma, structurile noi aparute dupa razboi, costruite pe ruinele cladirilor existente.