Orasul Le Havre a fost distrus complet la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in septembrie 1944, de catre trupele britranice pentru a slabi ocupatia nazista, acesta fiind mai apoi reconstruit de catre arhitectul francez Auguste Perret (1874-1954). Aproximativ 12000 de cladiri civile, industriale, administrative sau religioase au fost construite pe o suprafata de 133 ha, in stilul modern de la mijlocul secolului al XX-lea, locul fiind inclus in anul 2005 in Patrimoniul Mondial UNESCO. Din vechea strada construita initial la mijlocul secolului al XIX-lea nu s-a pastrat nicio cladire.
 
Avenue Foch este un bulevard comparabil ca si marime cu Champs-Élysées din Paris, fiind unul dintre cele mai largi bulevarde din Europa. Acesta este format dintr-o sosea cu benzi duble incadrata de spatii verzi si trotuare, dar si de alte doua sosele de o parte si de cealalta, de-a lungul cladirilor. Majoritatea cladirilor de pe margine au fost construite in anul 1954, au cinci sau sase etaje si adapostesc locuinte de lux, magazine, birouri si un cinematograf. Fatadele sunt decorate cu basoreliefuri in onoarea unor personalitati marcante ale orasului Le Havre de dinainte de razboi. De asemenea, pe Avenue Foch se gasesc si doua parcuri frumos amenajate.

Avenue Foch se intinde la la est la vest in continuarea Bv. Strasbourg, incepand de la Primaria Le Havre, care cu cele 18 etaje ale sale este cea mai inalta cladire, si pana la Porte Océane, o poarta formata din 2 turnuri gemene de 13 etaje fiecare aflate pe malul marii.