Ca ‘d’Oro (Palazzo Santa Sofia) este un palat pe Canal Grande din Venetia, nordul Italiei. Unul dintre cele mai mari palate, aceasta a fost intotdeauna cunoscuta sub numele de Ca ‘d’Oro (Casa de Aur), din cauza decoratiunilor externe aurite si policrome care impodobeau o data zidurile sale.

Cladirea a fost construita intre anii 1428 si 1430 pentru familia Contarini, care a furnizat Venetiei opt Dogi, intre 1043 si 1676. La alegeri, fiecare doge isi parasea propriul palat si lua in primire Palatul Dogilor.

Arhitectii Ca’d’Oro au fost Giovanni Bon si fiul sau Bartolomeo Bon. Activitatea acestor doi sculptori si arhitecti sintetizeaza stilul gotic in Venetia: ei sunt cel mai bine cunoscuti pentru lucrarile efectuate la Palatul Dogilor si, in special, pentru Porta della Carta cu sculptura monumentala sa din Judecata lui Solomon.

Fatada principala a Ca ‘d’Oro care da spre Grand Canal este construit in Bon de stil gotic venetian floral. Alte cladiri din apropiere construite in acest stil sunt Palazzo Barbaro si Palazzo Giustinian. Acest stil elegant favorizat de catre arhitectii venetieni nu a fost in totalitate inlocuit de catre stilul baroc decat la sfarsitul secolului al XVI-lea.

Stilul gotic venetian este bizantin in aparenta. La parterul Ca ‘d’Oro, o loggie cu coloane incastrate ofera acces in holul de la intrare direct de pe canal. Deasupra se afla balconul inchis al salonului principal. Coloanele si arcadele acestuia au capiteluri, care la randul lor sustin un rand de ferestre de o delicatete deosebita; peste acest balcon este un alt balcon inchis, care are un design similar dar mai usor. Pentru a descrie stilul palatului in cuvinte simple, acesta este o incrucisare intre o biserica medievala si o moschee. Acest exterior de tort de nunta nu ofera niciun indiciu ca palatul este de fapt construit, la fel ca majoritatea celorlalte, in jurul unei mici curti interioare.

Dupa caderea Republicii venetiene in 1797 palatul a schimbat mai multi proprietari. Un administrator din secolul al XIX-lea, balerinul Marie Taglioni, a eliminat, intr-un fel ce astazi poate fi considerat un act de vandalism, scara gotica din curtea interioara si a distrus balcoane ornate, cu vedere spre curte.

In 1922 baronul Giorgio Franchetti, ultimul propietar, a lasat palatul, pe care il achizitionase in 1894, prin testament orasului. In urma unei restaurari ample, inclusiv reconstructia scarii, este acum deschis pentru public ca o galerie.