Palatul Niavaran este un complex istoric situat in partea de nord a Teheranului in Iran. Acesta se compune din mai multe cladiri si un muzeu. Palatul Niavaran a fost finalizat in anul 1968 si a fost resedinta principala a Sahului Mohammad Reza Pahlavi si a familiei imperiale, pana la revolutia iraniana. Principalul Palat a fost proiectat de catre arhitectul iranian Mohsen Foroughi.

Complexul Niavaran a fost folosit de catre Nasir Edin Shah ca resedinta de vara. In timpul domniei lui Mohammad Reza Pahlavi toate cladirile periferice ale Palatului, cu exceptia Pavilionului Ahmad-Shahi (sau Kushk-e Ahmad-Shahi), au fost demolate, iar cladirile si structurile de astazi au fost construite la nord de Palat. In aceasta perioada, Pavilionul Ahmad-Shahi a servit ca un spatiu expozitional pentru cadourile primite de la liderii mondiali.

Complexul ocupa o suprafata de 9000 de metri patrati. Acesta se compune din mai multe cladiri si un muzeu. In prezent, acesta este format din cinci muzee (Muzeul Palatul Niavaran, Pavilionul Ahmad Shahi, Palatul Sahebqaraniyeh, Muzeul Jahan Nama si Biblioteca), precum si alte atractii culturale, istorice si naturale, inclusiv Sala Albastra, un cinematograf, Galeria Jahan Nama si Gradina Niavaran.

Pavilionul Ahmad Shahi acopera o suprafata de 800 de metri patrati la nord de Palatul Sahebqaraniyeh. Acest pavilion cu doua etaje a fost construit in ultimele zile ale perioadei dinastiei Qajar, ca un refugiu de odihna pentru Ahmad Shah. Fatadele de caramida ale pavilionului au diferite modele si sunt de culoarea pielii de bivol. Intrarea in pavilion este situata in partea de sud a cladirii. Etajul al doilea al cladirii pavilionului consta dintr-un hol central si o veranda cu patru laturi.

In anul 1267 AH (1388), Nasser-ed-Din-Shah a ordonat Palatul Niavaran cu doua etaje, inclusiv Shah-neshin (zona de receptie oficiala), korsi-Khaneh (camera de zi de iarna), baie si 40 de cladiri fiecare compusa din patru camere si o terasa gazduita de consoartele sale. Pe parcursul anului 31 al domniei sale, acesta a numit acest palat Sahebqaraniyeh. Dupa Nasser-ed-Din-Shah, Mozaffar-ed-Din Shah a facut unele modificari in cladire si indepartat o parte din harem. Constitutia a fost semnata de Mozaffar-ed-Din Shah in curtea acestui palat.

Alte camere din acest palat includ: sofreh-Khaneh (cantina), case de ceai, bar, camere de jocuri la primul etaj, o sala de intalniri, sala de asteptare pentru misiunile straine, secretar si loc de odihna pentru Mohammad-Reza Pahlavi.

In 1976, o sectiune din partea de vest a Palatului Sahebqaraniyeh a fost alocata suvenirurilor primite si produselor cumparate de Farah Diba. Pe tavanul holului principal al acestui muzeu, pot fi vazute picturi rafinate pe lemn cu modele de flori si pasari. Acest muzeu a fost deschis in 1997. Exponatele includ lucrari pre-columbiene, lucrarile ceramice, operele de arta ale indienilor rosii din nordul Americii din primele secole inainte de Hristos si lucrari de artisti contemporani iranieni - inclusiv Sohrab Sepehri, Naser Owesi, Faramarz Pilaram, Ja'afar Roohbakhsh, Parviz Kalantari, Bahman Mohassess, Sirak Melkonian, Jazeh Tabatabai, Mash Esmail, Parviz Tanavoli si artisti non-iranieni, George Brack, Paul Gogen, Paul Klee, Pablo Picasso, Camille Pissarro, Pierre Renoir August, Diego Giacometti, Fernand Leger si Marc Chagall.

Biblioteca privata a Palatului Niavaran este situata in partea de est a Palatului si a fost construita in 1976. Aceasta biblioteca este formata din aproximativ 23.000 de carti, in domeniile literatura si istorie a artei. Cea mai veche dintre aceste carti a fost tiparita la Paris in 1609 si cea mai recenta carte a acestei colectii a intrat in biblioteca in ianuarie 1979. Alte parti din aceasta biblioteca includ o colectie de opere de arta, care este formata din peste 350 de lucrari si picturi.