Castelul Moritzburg (in germana Schloss Moritzburg) este un palat baroc din Moritzburg, in landul german Saxonia, situat la aproximativ 13 km nord-vest de capitala saxona, Dresda. Castelul are patru turnuri rotunde si se afla amplasat simetric pe o insula artificiala. Este numit dupa Ducele de Moritz din Saxonia, care a avut o cabana de vanatoare construita intre anii 1542 si 1546. In padurile din jur lacurile au fost un domeniu de vanatoare preferat de nobilimea si regii din Saxonia.

In vremea lui Johan – George al II-lea, castelul a fost extins intre anii 1661 si 1671, la constructia originala fiind adaugata o capela care are ca stil arhitectural stilul baroc timpuriu. Stranepotul lui Augustus al II-lea (supranumit si „Cel Puternic”) a extins proprietatea incepand cu secolul XVIII, sporind astfel atractia nobilimii catre aceasta destinatie, vanatoarea nemaifiind principalul scop de vizitare a castelului. Aici au inceput sa fie tinute intalniri electorale, serate muzicale si receptii dedicate, in nod special, conducatorilor landurilor si politicienilor.

Ultimul locuitor al castelului, pana ca acesta sa devina obiectiv turistic, a fost Ernst Heinrich de Saxonia, acesta fiind rezidentul castelului intre anii 1933 si 1945, an in care fortele loiale puterii sovietice au luat castelul sub directa administrare, deposedandu-l in mod fortat.

Interiorul castelului are, deopotriva, elemente arhitecturale si de mobilier in stil baroc, opulenta fiind evidenta. Peretii sunt ornati cu elemente arhitecturale ce contin foita de aur, lucrarile fiind executate in secolul al XVII-lea.

Impresionanta este colectia de coarne de cerb, gazduita in sala de mese, colectie ce contine peste 700 de trofee, marea majoritate fiind primite drept cadouri de capetele incoronate ce au fost gazduite de acest edificiu, de-a lungul vremurilor. Printre cele mai renumite trofee aflate in panoplia colectiei putem gasi un corn de cerb in greutate de nouasprezece kilograme si o lungime de doi metri, precum si un trofeu care este impresionat prin forma contorsionata a coarnelor, acest trofeu fiind obtinut de insusi Frederick al III-lea de Brandenburg, in anul 1696.

Dintre piesele de mobilier aflate expuse in incinta castelului se deosebeste patul japonez, care a fost achizitionat in anul 1723 de catre Augustus cel Puternic, pat ce contine peste un milion de pene si puf de fazan, rata si bibilica, acestea fiind tesute in panza ce constituie baza patului.

Piese de arta ceramica chineza si portelan pot fi admirate, de asemenea, intr-una din camerele castelului, acestea fiind datate inca din secolele VII-VIII, valoarea lor artistica fiind de o deosebita importanta.

Apartamentele destinate gazduirii invitatilor sunt si ele sub aceeasi amprenta a opulentei, mobilierul folosit fiind de o valoare greu de masurat, printre piesele de mobilier aflate aici dominand stilul Ludovic al XIV-lea, marea majoritate a lor fiind aduse de la Versailles.

In anul 1728 a fost adaugat un parc, in zona nordica a proprietatii, acesta avand forma litereu U si o suprafata de aproximativ doua sute de metri patrati. In timpul secolului al XIX-lea, in incinta parcului au fost plantate plante exotice si plante si arbusti de provenienta asiatica, raritatea lor fiind binecunoscuta. Aleile ce strabat parcul sunt in forma de stea in opt colturi, acestea fiind contruite din piatra bazaltica in anul 1787, sub indrumarea arhitectului Johann Daniel Schade.

In cei zece ani de recontructie a castelului, intre anii 1723 si 1733, iazul mare ce inconjura partea nord-vestica a mosiei a fost impartit in patru iazuri mai mici. Canalele de colectare si drenare a apei au permis practicarea pescuitului si a pisciculturii, in special cresterea de crap.

In apropierea castelului se mai afla si inca patru obiective turistice foarte atractive, dintre care amintim de Castelul Pheasant (cu arhitectura in stilul Rococo) si Farul ce este localizat in partea de sud-vest a Castelului Moritzburg.