Muzeul National din Beirut este muzeul principal de arheologie din Liban. Colectia a fost initiata dupa Primul Razboi Mondial, iar muzeul a fost deschis oficial in 1942. Muzeul dispune de colectii in valoare totala de aproximativ 100.000 de obiecte, dintre care majoritatea sunt antichitati si descoperiri medievale din sapaturile intreprinse de catre Directia Generala de Antichitati. Aproximativ 1300 artefacte sunt expuse, variind din timpurile preistorice la perioada mameluca medievala.

In 1975, odata cu izbucnirea razboiului din Liban, Beirut a fost impartit in doua zone opuse. Muzeul National si Directia Generala de antichitati au fost pe linia de demarcatie cunoscuta sub numele de "Aleea Muzeului". Conditiile in imediata vecinatate a muzeului s-au agravat rapid, iar acesta a fost transformat intr-o cazarma pentru combatanti. In aceste conditii autoritatile au decis sa inchida muzeul. Primele masuri de protectie din interiorul muzeului au fost initiate de Mir Maurice Chehab si sotia sa. Artefactele mici si vulnerabile au fost scoase din vitrinele lor si ascunse in depozite, in subsol, care a fost apoi astupate, interzicandu-se astfel orice acces la etajele inferioare. La parter, mozaicurile care au fost instalate in podea au fost acoperite cu un strat de beton. Statuile si sarcofagele au fost protejate de saci cu nisip.

Cand razboiul a incetat in anul 1991, muzeul si Directia Generala de Antichitati erau intr-o stare foarte proasta. Muzeul a fost inundat cu apa de ploaie si fatada exterioara a fost grav marcata de gloante.

Obiectele mici au fost lasate in magazii pentru mai mult de cincisprezece ani intr-un mediu cu totul nepotrivit. Muzeul National a fost construit pe o masa mare de apa, ceea ce a determinat o crestere periculoasa a umiditatii. In timpul razboiului, unele elemente au fost furate si sunt acum expuse in muzee turcesti, in timp ce altele au fost scoase la licitatie.

Primele planuri pentru restaurarea muzeului national au venit in 1992 de la Michel Edde. Muzeul a fost inaugurat oficial la 25 noiembrie 1997 de catre presedintele de atunci, Elias Hrawi, dar a fost din nou inchis pentru public in iulie 1998 pentru a se realiza lucrari de restaurare. La 08 octombrie 1999, muzeul si-a deschis portile pentru public, sub patronajul presedintelui Emile Lahoud.

Reabilitarea Muzeului National a fost realizata de catre Ministerul Culturii, Directia Generala de Antichitati si Fundatia Patrimoniului National, dupa planurile arhitectului francez, Jean-Michel Wilmotte. In anul 1999, guvernul libanez a inceput o campanie masiva de a recupera antichitati care au fost furate sau tranzactionate in timpul razboiului civil. Multe artefacte au fost recuperate de la depozite sau case particulare.

Muzeul a fost proiectat intr-un inspirat francez, stil Revival egiptean, de catre arhitectii Antoine Nahas si Pierre Leprince Ringuet. Acesta cuprinde un subsol, un parter, un etaj mezanin si o terasa. Blocul central este acoperit cu un acoperis de sticla.

Tot situl muzeului are o suprafata de 5.500 de metri patrati, iar suprafata podelei expozitionale are 6.000 de metri patrati. Anexele muzeale si birourile administrative ocupa aproximativ 1.000 de metri patrati.

Muzeul National din Beirut prezinta in prezent, 1300 de artefacte din colectia sa de aproximativ 100.000 de obiecte. Muzeul afiseaza obiecte ce urmeaza un circuit cronologic incepand din preistorie si pana in perioada otomana. Circuitul incepe de la parter, unde sunt expuse 83 de obiecte mari, acestea includ sarcofage, statui, mozaicuri si basoreliefuri. La etajul superior sunt afisate 1243 artefacte mici si mijlocii organizate in ordine cronologica si pe teme.