Liviu Rebreanu este una dintre personalitatile tarii noastre, nascute in judetul Bistrita-Nasaud. In memoria romancierului, in anul 1956, s-a hotarat organizarea Muzeului memorial Liviu Rebreanu, la Prislop (azi Liviu Rebreanu), deoarece aceasta localitate l-a inspirat in scrierea romanului „Ion”, primul sau roman si tot aici candva exista si casa parintilor scriitorului.

Avand in vedere ca la momentul in care s-a decis deschiderea muzeului, casa parinteasca nu mai exista, s-a trecut la construirea unei alte case dupa planul celei vechi.

Azi, intr-o casa identica cu aceea care a apartinut familiei Rebreanu, datata la 1957, poate fi vizitat muzeul dedicat romancierului, organizat in trei incaperi. Pe una dintre fatadele casei sta o placa de marmura pe care se mentioneaza: „In aceasta casa recladita in anul 1957 prin munca locuitorilor din Prislop-Nasaud, a trait in mijlocul eroilor sai din romanul Ion, marele scriitor Liviu Rebreanu”. Ladea. Un suport real in deschiderea muzeului l-au adus sotia romancierului, surorilor si fiica lui.

Langa cladirea care adaposteste muzeul se afla o alta, construita in anii `80, in care swe afla biroul muzeografului, un cabinet foto, doua sali, una pentru conferinte, cealalta pentru depozitare, si un spatiu ce gazduieste o expozitie permanenta de carte, cu toata opera romancierului, intre care si carti traduse in peste douazeci de limbi straine. Tot aici poate fi vazut un bust al romancierului, realizat in anul 1963.

Exponate muzeului te ajuta sa intelegi creatia scriitorului si personalitatea sa, putand fi vazute lucruri care fac referire la viata si creatia literara. Veti putea vedea, de asemenea: fotografii ce il infatiseaza in adolescenta si pana in ultimul sau an de viata; masa de lucru, obiecte de scris, un serviciu de tutun si cafea; camasa, palaria si cureaua care i-au apartinut lui Ion; zadia, margelele, naframa si furca de tors ale Anei (din acelasi roman, „Ion “); boneta purtata de Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa, fotografii, scrisori si sentinta de condamnare la moarte in original – toate in legatura cu romanul „Padurea spanzuratilor“; schita intocmita de scriitor cu propagarea miscarii din 1907, in legatura cu romanul „Rascoala”.

De-a lungul timpului, acest muzeu a fost vizitat de George Calinescu, Tudor Vianu, Mircea Zaciu, Grigore Vieru si alte personalitati ale culturii si literaturii romane. De asemenea, intre vizitatorii muzeului se afla multi straini, cea mai notabila prezenta fiind cea a niponului Sumiya Haruia, care a tradus in limba japoneza romanele „Ion” si „Padurea spanzuratilor”.