Palatul Corsini este un palat in stil baroc-tarziu din Roma, construit pentru familia Corsini intre anii 1730-1740 ca o dezvoltare a cladirii situate anterior aici, o vila din secolul al XV-lea a familiei Riario, pe baza proiectelor lui Ferdinando Fuga. Acesta este situat in partea Trastevere a orasului, si se afla langa Villa Farnesina. Din 1659 pana in 1689, fostul palat Riario a gazduit-o pe excentrica Christina, Regina Suediei, care a abdicat, s-a convertit, si s-a mutat la Roma. Sub patronajul ei, acesta a fost locul pentru primele reuniuni ale Accademia dell'Arcadia. In 1736, Cardinalul florentin Neri Corsini, nepotul lui Clement al XII-lea (fost Cardinal Lorenzo Corsini), a dobandit vila si terenurile, si a comandat construirea structurii care exista si astazi. In timpul ocupatiei napoleoniene palatul l-a gazduit pe Joseph Bonaparte.

Astazi, palatul gazduieste unele birouri ale Academiei Nationale de Stiinte (Accademia dei Lincei) si Galeria Corsini. Gradina de pe dealul Janiculum, face parte din Orto Botanico dell'Universita di Roma.

Acesta nu este singurul Palazzo Corsini din Italia, existand mai multe palate apartinand diferitelor linii ale aceastei familii florentine, care a achizitionat si a construit acest palat roman, uneori mentionat ca Palazzo Corsini.

Galleria Nazionale d'Arte Antica di Palazzo Corsini, adapostita aici, este un muzeu de arta care cuprinde primul etaj al palatului. Galeria Nationala de Arta Antica, este impartita in mai multe locatii, inclusiv Palazzo Barberini, Galleria Borghese si Palazzo Corsini.

Majoritatea lucrarilor din colectia de aici au fost donate de familia Corsini, si initial au fost adunate de avidul colectionar din secolul al XVII-lea, Cardinalul Neri Maria Corsini, completate apoi de catre alti membri cu elemente din colectiile Papei Clement al XII-lea si ale nepotului sau. In 1883, acest palat si continutul sau au fost vandute catre stat. Colectia cuprinde in principal, arta italiana de la inceputul Renasterii pana la sfarsitul secolului XVIII.