Galeria Doria Pamphili este o colectie mare de arta adapostita in Palazzo Doria Pamphili din Roma, Italia. Acesta este situat intre Via del Corso si Via della Gatta. Intrarea principala este pe Via del Corso (pana de curand intrarea in galerie se facea din Piazza del Collegio Romano Piazza).

Marea colectie de picturi, mobilier si statui a fost fondata in secolul al XVI-lea de catre familiile Doria, Pamphili, Landi si Aldobrandini acum unite prin casatorie si stranse sub denumirea comuna Doria Pamphili. Colectia include picturile si mobilierul lui Innocentiu al X-lea din Palazzo Pamphili in Piazza Navona, care le-a lasat mostenire nepotului sau, Camillo Pamphili.

Palatul a crescut de-a lungul secolelor, si este probabil cel mai mare din Roma inca in proprietate privata. Colectia principala este prezentata in camerele de ceremonii, incluzand capela cu cadavrul mumificat al sfantului familiei. Cea mai mare parte este expusa intr-o serie de patru galerii aurite si pictate care inconjoara o curte. O suita larga de camere suplimentare au fost transformate in galerii permanente bine iluminate, care contin majoritatea obiectelor de arta medievala si bizantina din colectie.

Palatul a fost renovat pentru casatoria lui Andrea al IV-lea Doria Pamphilj Landi cu Printesa Leopoldina Maria de Savoya, fiica lui Louis Victor, Print de Carignan si a Christinei de Hesse-Rotenburg in 1767. Lucrarile au fost realizate sub supravegherea lui Francesco Nicoletti, un arhitect din Trapani.

Portretul de Velazquez al lui Innocentiu al X-lea care a ajuns papa ca si cardinalul Giovan Battista Pamphili in 1644, este considerat capodopera colectiei. Portretul pictat pentru a comemora Anul Sfant a fost comandat de catre cumnata sa hedonista Olimpia Maidalchini care era confidenta lui apropiata si consilier, unii sustin ca si amanta. Incepand cu anul 1927, portretul lui Velázquez a fost plasat intr-o camera mica, special desemnata, impreuna cu un bust sculptat de Bernini.

Fiul Olimpiei Maidalchini, Camillo Pamphili, sfidandu-si mama puternica, a renuntat la titlul de Cardinal conferit de unchiul sau Papa, si s-a casatorit cu vaduva Olimpia Borghese. Nascuta Aldobrandini ea a fost cea care a adus palatul, atunci cunoscut sub numele de Palazzo Aldobrandini, in familia Pamphili. Dupa o perioada de exil pentru a evita confruntarea cu Papa si Olimpia Maidalchini, cuplul proaspat casatorit si-a stabilit resedinta permanenta in Palazzo Aldobrandini, pe care, incepand din 1654 Camillo a inceput sa il extinda pe scara larga, case vecine si o manastire fiind cumparate si demolate pentru ca palatul sa se poata dezvolta, in ciuda opozitiei locale a iezuitilor vecini de la Collegio Romano. Arhitectul responsabil de acest proiect de lunga durata a fost Antonio Del Grande. Fatada care da spre Via del Corso, este atribuita, cu toate acestea, lui Gabriele Valvassori. Dupa moartea lui Camillo in anul 1666, constructiile au continuat sub auspiciile celor doi fii ai sai Giovanni Battista (mostenitorul sau) si Benedetto.

Una dintre fiicele lui Camillo, Anna Pamphili, s-a casatorit cu aristocratul genovez Giovanni Andrea al III-lea Doria Landi in 1671, urmasii lor fiind cei care au mostenit palatul atunci cand ramura romana a familiei Pamphili a disparut in 1760. In 1763 principele Andrea al IV-lea a combinat numele sau genovez cu cel roman rezultand numele actual Doria-Pamphili-Landi.

Colectia a fost pusa pentru prima data la dispozitia publicului de catre Orietta Pogson Doria Pamphili, al carei sot englez, Frank Pogson, si-a adaugat la numele la al ei. Tatal ei, printul Filippo Andrea al VI-ea, era pe jumatate englez. Printesa Orietta si Don Frank au facut multe eforturi pentru a restaura colectia si Palatul; dupa moartea ei, in anul 2000, tutela colectiei a fost preluata de catre copiii adoptati de ea, - printul Jonathan Doria Pamphili (care a format un parteneriat civil cu Elson Edeno Braga si are doi copii, Emily si Filippo Andrea VII); si Donna Gesine Pogson Doria Pamphili (casatorita cu Massimiliano Floridi, cu patru fiice, Anna, Elisa, Orietta si Irene). Acestia locuiesc toti in palat.

Impreuna cu posesiunile familiilor Colonna si Pallavacini-Rospigliosi, aceasta este una dintre cele mai mari colectii de arta particulare din Roma; colectia palatului Spada este acum detinuta de catre stat.