Cunoscuta in primul rand pentru parcul mare si frumos, plin de plante exotice, vila a apartinut unei familii elvetiene. Louis Michel Ormond a cumparat vechea vila Rambaldi in 1875, la dorinta frumoasei sale sotii Marie Marguerite Renet. In 1877 structura a fost grav afectata de un cutremur, arhitectul elvetian Emile Reverdin fiind insarcinat cu reconstructia, finalizata in 1889.

In 1928, dupa moartea lui Marie Marguerite, vila impreuna cu parcul au fost cumparate de orasul San Remo, care a organizat aici de-a lungul anilor diferite ceremonii si evenimente publice – intre 1936 si 1977 de exemplu, au fost organizate expozitii florale cu caracter international.

In prezent vila gazduieste in unul dintre corpuri Institutul International de Drept Umanitar. Parcul este impartit in doua de Via Aurelia: la nord se afla vila, gradina de iarna, precum si o zona in stil japonez, care aminteste de legatura intre San Remo si orasul Atami, iar pe latura de sud, in afara de fantana incantatoare conceputa de Pietro Agosti, se afla statuile ridicate in memoria a doi dintre cei mai ilustri vizitatori ai orasului: poetul, istoricul, politicianul si oratorul mexican Ignacio Manuel Altamirano, care a murit in San Remo in 1893 si regele Nicolae I al Muntenegrului.