Poarta monumentala de la Acropole sau Propylaea a fost una dintre cele mai inovatoare si renumite cladiri ridicate in Antichitatea Clasica, in perioada anilor 437 – 432 i.H., dupa schitele realizate de catre arhitectul Mnesicles.

Acest monument avea o parte centrala marginita de doua aripi laterale, fiecare sectiune avand cate o poarta, fiind astfel singura posibilitate de a intra in Acropole. Partea din mijloc conducea catre Calea Panathenaica, in timp ce partea de vest a monumentului era dominata de un portic impunator, cu doua randuri a cate sase coloane, realizate in stil doric la exterior, si in stil ionic in interior.

Aripa de nord a Propylaeai era decorata cu picturi murale si era folosita ca si o galerie de imagini cunoscuta sub numele de “Pinakotheke”, in timp ce aripa sa sudica ducea catre Templul Zeitei Atena Nike. Plafonul monumentului era pictat cu aur si dispunea de un decor colorat.

Cladirea a fost grav avariata in anul 1656, in urma unei explozii din magazinul ce adapostea armanentul turcesc, si apoi in secolul al XIX-lea, cand arhitectul german Heinrich Schliemann, cu permisiunea guvernului grec, a demolat aripa sudica.

Lucrarile de reconstructie si restaurare au fost demarate in anul 1909, fiind continuate pana in prezent.

Astazi, poarta monumentala Propylaea este aproape de nerecunoscut, in comparatie cu cladirea Parthenonului si Templul Zeitei Atena, ambele realizate sub indrumarea arhitectului Pericle.