In partea sudica a Agorei Antice, la vest de Vechiul Bouleuterion, se afla o cladire dreptunghiulara, cu o lungime de 22 m si o latime de 16 m, cunoscuta ca si Noul Bouleuterion. Cuvantul “Bouleuterion” provine de la grecescul “boule” ce inseamna “consiliu”, caruia i s-a alaturat sufixul “terion”, care se refera la locul unde se aduna acesta (are sens de mic amfiteatru).

Construit cu putin timp inainte de anul 412/411 i.H., Noul Bouleuterion sau Casa Sfatului, a inlocuit vechea cladire (Vechiul Bouleuterion) distrusa in urma unui incediu, si a ramas in uz pana in perioada romana. A fost una dintre putinele cladiri ale Agorei Antice care a fost refacuta si utilizata din nou, dupa incursiunea poporului germanic nomad, cunoscut ca si herulii.

Cladirea era alcatuita dintr-un auditoriu de dimensiuni mari cu intrarea in coltul de sud-est si cu scaune de lemn, mai tarziu fiind inlocuite cu unele din piatra, dispuse in amfiteatru, de-a lungul a 12 randuri. La inceputul secolului al III-lea i.H., edificiului i-a fost adaugat o galerie exterioara marginita de coloane realizate in stil ionic, in partea sudica, fiind construita totodata si o poarta monumentala - propylon, in acelasi stil ionic. Fundatiile acestora mai pot fi vazute si astazi.

Sapaturile arheologice au inceput in perioada anilor 1907-1908 conduse de catre Societatea de Arheologie a Atenei, fiind apoi continuate si finalizate intre anii 1934-1935, sub indrumarea Scolii Americane de Studii Clasice.