Colosul din Rhodos a fost o statuie imensa, construita in antichitate fiind cea de-a saptea minune a lumii. Statuia il reprezinta pe zeul grec al Soarelui, Helios considerat de locuitorii insulei stramosul neamului lor.

Statuia masura intre 32 si 36 de metri si era construita din bronz si intarita ulterior cu fier si piatra. Se spune ca au fost folosite 15 tone de bronz si 9 tone de fier, insa calculele arata ca aceste cantitati au fost chiar mai mari. Teoria ca acest colos statea cu cate un picior pe fieacare mal al portului este doar o legenda pentru ca in nici o descriere nu se specifica acest lucru. Se crede ca ea a inspirat sculptorul francez Auguste Bartholdi care a construit Statuia Libertatii din SUA.

Colosul din Rhodos, lucrare a lui Chares din Lindos, elevul favorit al vestitului Lisip, era menit sa imortalizeze rezistenta glorioasa a rhodienilor asediati de armata de mercenari a lui Demetrios - care cuprindea 40 000 de soldati si 200 de nave de lupta - unul dintre numeroasele conflicte nascute dupa moartea lui Alexandru cel Mare in imperiul sau sfasiat de ambitiile si lacomia diferitilor generali, tirani sau satrapi.

Constructia s-ar fi realizat în 12 ani si ar fi fost finalizata în anul 282 î.C. Dupa unii, ea strajuia intrarea în portul din insula. Conform cercetarilor mai noi, s-ar fi aflat aproximativ pe locul unde în prezent este intrarea în Castelul Templierilor.

In anul 305 i.Hr, regele Demetrios al Frigiei si al Lidiei, temut si cunoscut sub numele de “asediatorul cetatilor”, i-a invitat pe locuitorii insulei Rodos sa participe la o campanie impotriva metropolei Alexandria. In calitate de parteneri comerciali ai Egiptului, ei au refuzat cu hotarare cererea lui Demetrios. Acest refuz a dat ocazia specialistului in asedii sa atace mai intai capitala Insulei Rodos, in locul Alexandriei. Cum succesul se lasa asteptat, Demetrios a pus sa fie construit cel mai mare turn de asediu din lume, faimosul “Helepolis”, “distrugatorul de cetati”, inalt de 30 de metri. Acest monstru, facut din lemn de stejar, putea fi apropiat de zidurile cetatii cu ajutorul unor roti.

Mai tarziu, inginerii au calculat ca erau necesari 1400 de oameni pentru a-l misca. De la inaltimea turnului, se puteau arunca somoiage aprinse si se puteau catapulta pietre de cincizeci de kilograme. Din mijlocul celor noua etaje, peste cetatea asediata era coborat un fel de pod mobil, iar la baza turnului se afla un berbec, ce a produs o spartura in zidul cetatii inca de la primul atac. Locuitorii din Rodos, infricosati, au implorat ajutor din partea protectorului insulei, Helios, zeul soarelui. In cazul in care acesta le-ar fi ascultat rugaciunile, ei i-au promis chiar si o statuie, mult mai mare si mai frumoasa decat toate reprezentarile zeilor din acea epoca. Ceea ce a salvat cetatea a fost faptul ca locuitorii sai au sapat in cursul noptii si in mare graba, un sant mare, in care au intrat a doua zi rotile din fata ale turnului. Colosul de lemn nu a mai putut fi miscat si a astupat bresa din zidul cetatii cu propriul sau corp.

Ani de zile, statuia a stat la intrarea in port, pana ce in 226 I.Hr. un puternic cutremur a lovit insula Rhodos. Orasul a fost foarte avariat, iar Colosul s-a rupt de la punctul cel mai slab: genunchiul. Locuitorii au primit imediat o oferta de la regele Ptolomeu II al Egiptului de a ajuta la restaurarea statuii. Oracolul consultat care a interzis reconstructia, iar oferta regelui a fost respinsa.

Timp de un mileniu statuia a stat in ruini, pana ce in anul 654, arabii au invadat insula Rhodos. Ei au dezmembrat Colosul din Rhodos si au vandut fragmentele unui evreu din Siria. Fragmentele au fost transportate cu ajutorul a 900 de camile.