Colosseum, sau Colosseo, initial Amfiteatrul Flavian, este un amfiteatru in centrul orasului Roma, Italia, cel mai mare construit vreodata in Imperiul Roman. Colosseumul este construit din beton si piatra. Acesta este considerat a fi, una dintre cele mai mari opere de arhitectura si inginerie romana. Ocupand un site la est de Forumul Roman, constructia sa a inceput in 72 d.Hr., sub imparatul Vespasian si a fost finalizata in 80 d.Hr. sub Titus, cu modificari ulterioare facute in timpul domniei lui Domitian domniei (81-96). Colosseo (Colosseum) este inconjurat de colinele Coelius, Palatin si Esquilin. Cel mai bine este sa mergeti dinspre Via dei Fori Imperiali, de unde puteti aprecia la justa valoare dimensiunile constructiei. Admirati mai intai exteriorul, un tur ghidat sau un audio-ghid va vor ajuta sa va dati seama cum arata arena in perioada sa de glorie.

Cunoscuta inca din secolul al VIII-lea drept Colosseo, arena a fost construita de catre trei imparati flavieni, Vespasian,Titus si Domitian. Lucrarile au inceput in 72 d.Hr., iar primele lupte au avut loc abia in anul 80. Acesta a fost primul amfiteatru zidit construit la Roma, combinand ingenios grandoarea cu simtul practic. Luptele au fost organizate aici pana la sfarsitul Imperiului, in secolul al VI-lea. Colosseum-ul a fost folosit pentru a gazdui spectacole de gladiatori, precum si o varietate de alte evenimente.

Spectacolele numite Munera, au avut un puternic element religios, dar au fost, de asemenea, demonstratii de putere si prestigiu ale unor familii, si au fost extrem de populare. Un alt tip popular de spectacol a fost vanatoarea de animale. Aceasta implica o mare varietate de animale salbatice, in principal, importate din Africa si Orientul Mijlociu, cum ar fi rinoceri, hipopotami, elefanti, girafe, lei, pantere, leoparzi, ursi, tigri, crocodili. Vanatoarea de animale a fost adesea pusa in scena pe fondul unor scenarii elaborate, cu copaci si cladiri mobile. Astfel de evenimente au fost ocazional realizate la o scara mare. Se spune ca Traian a sarbatorit victoriile sale in Dacia, in anul 107, cu concursuri care implicau 11000 de animale si 10.000 de gladiatori pe parcursul a 123 de zile. Lupta gladiatorilor incepea dimineata, fiind precedata de un preludiu elaborat, un spectacol teatral in care animalele erau atatate unele impotriva celorlalte sau fugarite de gladiatorii specializati in uciderea lor. Pauza de masa era insotita de executii, dupa care urma momentul culminant al zilei - lupta propriu-zisa dintre gladiatori.

In Evul Mediu, Colosseumul a servit drept fortareata, iar incepand cu secolul al XV-lea a fost sursa de materiale de constructii pentru unele dintre cele mai frumoase palate din Roma. Pana la sfarsitul anilor 1700 a devenit o ruina romantica, iar in anul 1750 a fost sfintit ca memorial al martirilor crestini. Proiectele de conservare a Colosseumului au inceput in secolul al XIX-lea si continua si astazi.

Colosseumul acopera o suprafata de aproximativ 2,4 ha. O mare parte din peretii exteriori au supravietuit pana astazi, oferind o imagine destul de clara a infatisarii de altadata, in ciuda faptului ca placile de marmura, stucaturile pictate si statuile au disparut de mult. La exterior, Colosseum masoara 188 m pe 156 m, inaltandu-se la 48 de metri deasupra solului, avand trei niveluri de arcade si un aticul. Nivelurile sunt impodobite cu semicoloane dorice, ionice si corintice, iar atica are din loc in loc deschizaturi patrate ca de ferestre. In varf se aflau odinioara 240 de stalpi de lemn de care era ancorat cu funii groase un velarium, care putea fi tras, ca o panza de corabie, peste arena, pentru a feri spectatorii de razele soarelui si de ploi.

In interior, arcadele sunt amplasate de jur imprejurul fiecarui nivel, facand legatura intre scari!e ce duc de la un nivel la altul. Pasajele ce pornesc din arcade duc, prin 80 de cai de acces, la scaunele de marmura, unele dintre ele inca intacte. Spectatorii se asezau in Colosseum conform rangului pe care il detineau: cetatenii simpli si femeile ocupau locurile superioare (nenumerotate); imparatul statea intr-o loja special amenajata, mai aproape de arena; senatorii si vestalele aveau rezervate scaunele de pe laterale. Numerotarea locurilor se poate vedea inca pe arcadele exterioare, iar spectatorii aveau placute de lemn, gravate cu numerele corespunzatoare. Sistemul era foarte eficient, organizatorii putand plasa sau evacua pana la 70.000 de persoane, in doar cateva minute.

In mijlocul Colosseumului se afla acum doar ruine, tot ceea ce se vede fiind de fapt pasajele de sub arena. In perioada romana, aceasta portiune era acoperita cu o podea de lemn peste care erau intinse panze si nisip - cuvantul latin arena insemnand nisip. Cele patru intrari principale erau folosite de gladiatori, de muncitori si de cei care inlaturau cadavrele. Intrarile in scena mai teatrale se faceau prin trape, ale caror urme se mai vad si azi. Acestea corespundeau cu lifturile si cu pasajele subterane de unde apareau gladiatorii si animalele salbatice - zeci de mii de animale au fost macelarite in Colosseum. Alte pasaje functionau drept apeducte, arena fiind deseori inundata pentru lupte in apa.

Astazi Colosseumul este o atractie turistica majora in Roma, cu mii de turisti in fiecare an, care vin aici pentru a vedea arena. Intrarea pentru cetatenii Uniunii Europene (UE) este partial subventionata, iar intrarea este gratuita pentru cei cu varsta de pana in 18 ani.

Sub Colosseum exista o retea de pasaje subterane candva utilizata pentru transportul animalelor salbatice si a gladiatorilor in arena deschisa pentru public.

In 2011, Diego Della Valle, presedinte al companiei Tod's, a incheiat un contract cu oficialii locali pentru a sponsoriza cu 25 milioane euro restaurarea Colosseumului.

Adresa: Piazza del Colosseo
Program: aprilie-sfarsitul lui septembrie, luni 9-14, marti-duminica 9-19; octombrie-sfarsitul lui martie, zilnic pana la apusul soarelui
Taxe acces: adulti 12 €, copii sub 18 ani, acces gratuit; Card Roma Archaeologia, valabil 7 zile, pentru: Colosseum, Palatine, Terme di Caracalla, Palazzo Altemps, Palazzo Massimo, Terme di Diocleziano, Cripta Balbi, Mausoleo di Cecilia Metella si Villa del Quintili - 20 €; Tururi 3,50 €: aprilie-sfarsitul lui octombrie, zilnic din ora in ora, 9-17; in restul anului, zilnic din ora in ora, 9-15; Ghiduri audio 4 €