Cetatea Dacica de Pamant de la Cugir, cunoscuta si sub numele de cetatea Singidava, se afla pe un deal de unde se putea observa toata valea respectiva, reprezentand un important punct strategic in timpul razboiului. Cetatea a putut fi observata prin cadrul unor sapaturi specializate, intocmite de catre Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca.

Dupa importantele descoperiri din aceasta zona s-a dedus faptul ca in interiorul cetatii au fost diverse locuinte, insa acestea erau prezente si in exterior. Mormantul descoperit si vasele de lut i-au trimis pe cercetatori cu gandul catre secolele I si II i.Hr.

Cetatea a fost construita in stilul “murus dacicus”, la fel ca toate celalatle din acea zona. Exista si un drum pietruit prin intermediul caruia se facea accesul in cetate. In interiorul cetatii se aflau si diverse cladiri, cu numeroase functii, cum ar fi adapostirea garnizoanei si o zona in care s-a descoperit o trusa in care exista un bisturiu. Ei dispuneau si de un altar si de un cimitir, ce era situat inafara cetatii.

Comunicarea cu celalalte cetati din Munitii Orastie se facea prin diverse puncte supravegheate, dispuse in varful muntilor. La poalele dealului se aflau diverse zone unde se puteau descoperi artefacte, insa cea mai spectaculoasa descoperire a fost un bol ceramic, plin cu monede, ce reprezenta tezaurul acelei zone. In acel moment s-au descoperit zeci de mii de monede dacice. Alte descoperiri ce au fost facute in anul 1868 au fost reprezentate de alte monede si de diverse sabii si unelte de lupta.

Descoperirea ce a revolutionat a fost mormantul principiar de incineratie; aceasta tehnologie fiind folosita demonstreaza ca erau destul de avansati.