Unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice ale peninsulei Attica este Campul de lupta de la Maraton, camp situat la aproximativ 41 km de capitala Greciei, cunoscut ca fiind locul unde cei aproximativ 9000 de atenieni au reusit sa invinga armata persana constituita din 24.000 de oameni, in urma primei invazii persane din anul 490 i.H.

Legenda povesteste de un soldat atenian, trimis din orasul Marathon catre Atena sa vesteasca infrangerea armatei persane. Se spune ca, acesta a parcurs intregul drum fara oprire, dar la cateva momente de la anuntarea mesajului sau “Am castigat!”, s-a prabusit la pamant. Acest eveniment este mentionat pentru prima oara in secolul I d.H, in opera “Glorie Atenei” a istoricul grec Plutarch, cand atribuie numele mesagerului de Thersipus din Erchius sau Eucles. Insa, dupa Herodot, principala sursa a razboaielor greco-persane, mesagerul care a parcurs distanta dintre Marathon si Atena purta numele de Pheidippides.

Exista doua drumuri ce fac legatura dintre Atena si Campul de lupta de la Mataron: cel din partea nordica este mai muntos si mai scurt, de 34,5 km, in timp ce, spre sud, drumul este mai plat, dar mai lung, si se intinde pe o distanta de aproximativ 41 de km. Drumul ales de catre cel care a vestit victoria atenienilor este cel din partea nordica, mai greu accesibil, aceasta deoarece la acel moment, partea sudica era inca ocupata de trupele armatei persane.

In onoarea acestei mari victorii, distanta parcursa de la Marathon la Atena a fost introdusa in cadrul primelor Jocuri Olimpice, care au avut loc in capitala Greciei in anul 1896, ideea apartinand filosofului si profesorului francez, Michel Breal. El a propus introducerea unei piste de alergare cunoscuta ca si “marathon”, care avea sa inceapa de la locul unde in anul 490 i.H. armata persana a fost invinsa de cea ateniana, terminandu-se acolo unde, se presupune ca a reusit sa ajunga mesagerul. Primul “marathon” a fost de 40 de kilometri, abia in anul 1924 devenind de 42,195 km, asa cum s-a mentinut pana in ziua de astazi.

Langa campul de batalie se gaseste si Movila Funerara cunoscuta ca si “Soros”, ce detine ramasitele incinerate ale celor 192 de atenieni cazuti in lupta din anul 490 i.H. Locul este marcat printr-o placa de marmura si este inconjurat de un parculet.

In apropiere, se afla si un mic muzeu ce detine exponate detaliate despre luptele care au avut loc in aceasta regiune.

Astazi, singurul lucru uimitor care se remarca la Marathon, este constructia barajului de marmura, singurul de acest fel din lume, ce detine rezervele de apa ce alimenteaza orasul Atena.