Despre Valmiera
La 100 de kilometri de capitala tarii, pe malurile raului Gauja, intalnim cel mai mare oras istoric din regiunea Vidzema, . Acesta se intinde pe o suprafata de aproximativ 18 kilometri patrati si asezarea dateaza inca din secolul al XIV-lea, mai exact din anul 1323.
Se presupune ca fondatorul orasului a fost un cavaler din Ordinul Livonian, Wilken Von Endorp, care a construit aici Castelul Wolmar si o biserica catolica. De-a lungul timpului, acest oras a trecut prin nenumarate catastrofe naturale sau nu, precum un incendiu devastator in anul 1702, cele doua Razboaie Mondiale, Razboiul Livonian, Razboiul Marea de Nord, Razboiul de Independenta si ocuparea fortata de catre rusi si nemti, fapt care a dus la reconstructia lui si a monumentelor istorice care se gaseau aici de mai multe ori pana in zilele noastre.
Astazi, pe suprafata acestui teritoriu se gaseste singurul teatru profesionist din regiune, fondat in anul 1919, un Colegiu Regional, Muzeul de Istorie Locala, ruinele Castelului Cavalerilor Teutoni, Izvorul de Apa Minerala de pe dealul Valterkalnins, Parcul Central si multe restaurante, cluburi, cefenele si pizzerii. De asemenea, in apropiere de Valmiera putem descoperi numeroase alte obiective si atractii turistice, precum castele, conace, palate unde locuitorii din acest oras apeleaza pentru a-si sarbatori evenimentele importante din viata lor.
In acest oras se gaseste o zona de recreere in cadru acvatic, la mare cautare printre turisti, aici organizandu-se diferite competitii sportive de schi nautic, canoe si caiac, toate desfasurandu-se pe malul raului Gauja.
Pe strazile pietruite ale orasului Valmiera intalnim multi vanzatori ambulanti de inghetata, vata de zahar si sucuri reci. De altfel, shoppingul in Valmiera nu se limiteaza la cativa vanzatori stradali, ci ofera optiuni complexe, respectand statutul important al localitatii in regiune. De asemenea, in weekend si in sarbatorile legale, de-a lungul acestor strazi puteti admira numeroase opere de arta ale unor artisti amatori de etnie letona.