Guayana Franceza reprezinta una dintre cele 26 de departamente de peste mari ale Frantei, fiind considerata ca parte a Frantei si a Uniunii Europene. Pentru cei carora le plac curiozitatile, Guyana Franceza reprezinta cea mai mica entitate din punct de vedere politic de pe teritoriul Americii de Sud.

Din punct de vedere istoric teritoriul Guyanei a fost populat de catre diverse triburi amerindiene printre care s-au remarcat triburile Caribilor. Teritoriul a fost vazut pentru prima oara in timpul unei expeditii a lui Cristofor Columb in jurul anului 1498 iar apoi fiind explorata in anul 1500 de catre spaniolul Vicente Yanez Pinzon. Particularitatea acestui teritoriu este ca nu a fost disputat intre fortele portugheze si spaniole, iar acest fapt a condus la instalarea unor colonisti francezi in zona.

In perioada secolului XVII, cunoscut si sub numele de secolul colonizarilor, teritoriul Guyanei a fost disputat de catre francezi, olandezi, portughezi sau britanici. Aceste incercari de colonizare au esuat datorita faptului ca au lipsit infrastructurile de primire pentru colonisti si nu in ultimul rand datorita bolilor tropicale existente in majoritatea teritoriilor la acea perioada.

In timpul revolutiei franceze in Guyana au fost deportati prizionerii si detinutii francezi. Intr-unul dintre penitenciarele din Guyana a fost incarcerat Alfred Dreyfus la sfarsitul secolului al XIX-lea. Guyana a primit un aflux de imigranti din Antile in perioada descoperirii aurului si, de asemenea, in regiune au fost adusi multi muncitori din Asia de Sud. In anul 1953 au fost inchise centrele de detentie din Guyana datorita modului de tratament pe care il suportau detinutii. In anul 1946 Guyana a devenit un departament al Frantei iar in anul 1965 a fost construit centrul spatial de la Kourou, actuala baza de lansare a programului spatial european.

Din punct de vedere geografic Guyana poate fi impartita in doua parti si anume in partea de nord fiind o portiune de coasta unde sunt majoritatea asezarilor iar in partea de sud o padure tropicala densa aproape inaccesibila. Guayana franceza se invecineaza cu Brazilia la est si la sud, cu Oceanul Atlantic la nord si cu Surinam-ul la vest. Granita cu Surinam este o granita naturala formata de raul Maroni ce strabate padurea tropicala.

Incepand din anul 2007 padurea amazoniana ce este situata in cea mai sudica parte a tarii este cunoscuta si protejata ca Parcul Guyana amazoniana fiind si unul dintre cele noua parcuri nationale ale Frantei. Parcul se intinde pe o suprafata de 33.900 kilometri patrati, peste comunele Camopi, Maripasoula, Saint-Elie si Saul.

Climatul ce caracterizeaza aceasta tara este un climat ecuatorial umed cu variatii intre anotimpuri de doar 2 grade Celsius si cu o temperatura medie anuala de 26 de grade Celsius. “Anotimpurile” la ei se caracterizeaza doua sezoane de ploaie intre aprilie si august si noiembrie si februarie, iar alte doua sezoane uscate in perioadele august-noiembrie si februarie-aprilie. Datorita acestui tip de climat propice pentru dezvoltarea padurii tropicale, teritoriul Guyanei este acoperit aproximativ 95% de catre aceasta.

In ceea ce priveste partea administrativa a structurei Guyanei, aceasta este impartita in 2 arondismente, 19 cantoane si 22 de comune, similar ca in celelalte departamente franceze. Guyana reprezinta una dintre cele sapte regiuni periferice ale Uniunii Europene, fiind si cea mai mare in acelasi timp. La recensamantul din 2006 Guyana inregistra o populatie de 199.500 de persoane, un procent de 40% fiind reprezentat de o populatie tanara. Datorita afluxului de imigranti anual si datorita faptului ca guvernul francez nu considera etnia un criteriu pentru recensamant datele sunt aproximative, iar peste 20 de ani se estimeaza ca populatia va ajunge undeva la 450.000 de locuitori.

Economia Guyanei este dependenta de subventiile pe care statul francez le trimite aici in fiecare an. Principala ramura a industriei in Guayan este pescuitul dupa care mineritul in cariere de aur, iar pe ultimul loc industria forestiera. Agricultura este slab dezvoltata pe teritoriul tarii datorita faptului ca suprafata cultivabila este aproape inexistenta iar mediul tropical in care este situat tara nu permite anumite culturi, iara cele mai importante ce pot fi dezvoltate aici sunt orezul, maniocul si trestia de zahar.

Principalul factor economic din Guyana este reprezentat de Centrul Spatial European de la Kourou ce contribuie cu 25 % din PIB-ul tarii si ofera locuri de punca pentru aproximativ 1700 de persoane. Tipul de turism cel mai dezvoltat in Guyana este eco-turismul, acesta crescand mai ales in ultimii ani.

Principala atractie pentru turistii care doresc sa vina in Guyana, o reprezinta jungla tropicala ce dezvolta foarte mult eco-turismul. De asemenea, se pot vizita si vestigiile fostelor penitenciare de munca fortata. Unul dintre evenimentele importante ale regiunii este carnavalul din Guyana Franceza ce se desfasoara anual intre lunile ianuarie – februarie.

Principalul aeroport din Guyana franceza este Felix Eboue situat in Cayenne, mai exact in Matoury, o suburbie sudica a orasului. Din aceasta locatie exista doua zboruri zilnice catre aeroportul din Paris deservite de companiile de transport: Air France si Air Caraibes. Durata zborului de la Cayenne pana la Paris este de aproximat 8 ore jumatate, iar de la Paris la Cayenne este de 9 ore si 10 minute.

Principalul aeroport din Guyana franceza este portul Cannes, situat la estuarul raului Mahury in Remire-Montjoly, o suburbie din estul orasului Cayenne. Acest port are o functie foarte importanta deoarece toate importurile si exporturile acestei tari se fac in acest port.

De asemenea, Guyana franceza este singura tara care in urma unui tratat intre Franta si Brazilia, a construit un pod care face legatura intre Guyana si Brazilia si anume podul Oyapock. Cand podul este deschis, acesta face legatura intre Cayenne si statul Amapa din Brazilia.