Gradina Japoneza sau Gradina Scufundata, se afla situata pe vechea locatie a unei cariere de exploatare a calcarului si a mai fost cunoscuta de-a lungul timpului sub numele de Gradina Chinezeasca si Poarta Gradinii Scufundate, fiind trecuta in Registrul National al Locurilor Istorice. San Antonio mai are o gradina japoneza numita Kumamoto En, care are in incinta sa Gradina Botanica.

In 1880, o companie producatoare de ciment a deschis vechea cariera folosind calcarul aflat aici pentru producerea cimentului. Forta de munca provenea din randul imigrantilor mexicani care au infiintat un sat, devenind populari prin arta ceramica facuta din produse avand la baza calcarul din cariera ori cosuri confectionate manual.

Conform planurilor existente la nivelul anului 1917, pe locul carierei ar fi trebuit sa se ridice un parc oriental, cativa ani mai tarziu planurile fiind schimbate, construindu-se gradina de astazi pe baza de donatii publice si munca voluntara, gradina transformandu-se intr-un complex de agrement cu alei, poduri de piatra sub forma de arc, pasarele si o insulita.

La intrarea in gradina se afla o replica a portii Tori, opera de arta apartinanad artistului plastic mexican Dionicio Rodriguez.

Prima cafenea a fost deschisa in anul 1926, aici vizitatorii fiind intampinati cu gustari si pranzuri usoare, ceai si cafea.

La inceputul anilor 60, in incinta parcului a aparut primul snack-bar, acesta avand forma de pagoda, parcul capatand denumirea de Japaneese Tea Garden, sub obladuirea primarului orasului San Antonio, Henry Cisneros, si in prezenta reprezentantilor familiei Jingu si ai guvernului japonez.

Dupa o scurta perioada de inflorire, gradina a intrat intr-un con de umbra si a fost, pentru ani de zile, tinta actelor de vandalism, in special a practicantilor de grafitti. In 2005, cu o investitie de 550000 de dolari, a fost reparat acoperisul pagodei, Pavilionul Central si Casa Jingu. In anul 2007, o alta campanie de restaurare a adus alti 1,6 milioane de dolari destinati amenajarii de iazuri si cascade, gradina reintrand in circuitul turistic in anul 2008.

Casa istorica Jingu a fost restaurata si ea in 2009, lucrarile costand aproximativ 1 milion de dolari si fiind finalizate in 2011. Cladirea functioneaza acum ca restaurant si serveste pranzuri usoare, respecatand traditia dinastiei Jingu.