Originile Gradinii Botanice din Parma dateaza din 1600. Inainte de Gradina actuala, aici a existat o "Gradina simpla", fondata de Ranuccio Farnese si o parte a Facultatii de Medicina, in conformitate cu obiceiul timpului, aici cultivandu-se plante medicinale.

Gradina actuala a fost infiintata in 1770 de catre abatele GB Guatteri si sub auspiciile lui Ferdinand I de Bourbon. Construirea serelor a fost finalizata in 1793.

Gradina acopera o suprafata de 11.000 de metri patrati si include mai mult de 2.000 de specii de plante.

Fondata ca o gradina italiana, arhitectura sa a fost modificata in functie de obiectivele urmarite de diferiti directori. In prezent, doar partea centrala a pastrat stilul original, restul arata ca o gradina, recreata intr-un caracter ecologic natural-experimental. In zona verde, traversata de poteci, puteti admira copaci seculari din intreaga lume, aranjati in zonele de gradina amenajate, spatii dedicate cu ferigi, unele iazuri impodobite cu vegetatie pe care ratele salbatice isi fac cuiburi; in timp ce in sere veti putea admira orhidee, plante insectivore si suculente.

Cladirea adaposteste biblioteca de specialitate, unde puteti vedea, de asemenea, plante medicinale antice.

Activitatea de gradina se intinde pe patru domenii principale: cercetare stiintifica, in special cu privire la aspectele de mediu; activitati educationale legate de universitate, educatie de mediu; colaborari stiintifice cu autoritatile locale. Gradina Botanica gazduieste de cativa ani unul dintre cele doua Muzee de Istorie Naturala din oras.