Una dintre cele mai titrate capitale europene, Helsinki este un amestec cultural inedit, unde se intrepatrund influentele ruse si scandinave datorita apropierii capitalei finlandeze de orase precum Stockholm (aproximativ 400 kilometri), Tallinn (80 km) sau Sankt Petersburg (300 km). Cea mai nordica capitala a Europei ofera o suita interesanta de obiective si atractii turistice, dintre care amintim catedrale si biserici (Catedrala ortodoxa Uspenski, Catedrala luterana Tuomiokirkko sau Biserica Temppeliaukio), muzee (Muzeul National al Finlandei sau Muzeul de Arta Contemporana Kiasma fiind doar cateva optiuni), dar si plimbari pe faleza sau prin pietele in aer liber. Nu sunt de neglijat nici Gradina Zoologica (una dintre cele mai vechi din lume) sau Fortareata de la Suomenlinna.

Pentru a intelege Helsinki, trebuie sa acceptati acel titlu kitsch de Fiica a Balticii. Marii Baltice ii datoreaza orasul Helsinki bogatiile sale, vremea si poate chiar natura masiva, unduioasa a arhitecturii sale. Tot Marii Baltice ii datoreaza orasul mare parte a istoriei sale relativ scurte, dar dificile.

Orasul Helsinki a fost intemeiat in anul 1550 de catre regele Gustav Vasa al Finlandei suedeze, pentru a concura cu orasul Tallinn din Estonia, al carui port era controlat de Liga Hanseatica. Un oras nou a fost ridicat la gura raului Vantaa, in punctul cel mai launtric al golfului Helsinki. Pentru a-l popula, Gustav Vasa a ordonat cetatenilor din Porvoo, Ulvila si Rauma sa se mute in noul oras. Cu toate acestea, noul port Helsingfors s-a dovedit a fi nu doar nepopular ci si neprofitabil, deoarece golful interior care nu era adanc, a devenit si mai putin adanc, facand navigatia imposibila. A decazut timp de aproape un secol, pana la sosirea unui guvernator general temporar, Per Brahe, care a recomandat mutarea sa spre mare. In anul 1640 a fost desemnat un al doilea amplasament pe locul unde se afla azi partea din Helsinki numita Kruununhaka, si cetatenii au fost nevoiti sa se mute din nou. Helsinki a inceput sa se dezvolte, desi inca nu era decat avanpostul pescarilor si fermierilor. Dupa lupta cu Marea Foamete din 1697, Razboiul Nordic dintre anii 1700 – 1721 si Marea Ciuma din 1710, Helsinki a fost transformat in cenusa iar populatia a scazut la 150 de locuitori.

Orasul a inceput o noua viata. Averile rusesti si talentul arhitectului german Karl Ludwig Engel, ale carui creatii neoclasice pot fi vazute si in St. Petersburg si Tallinn, au fost investite in construirea cladirilor administrative si a unei catedrale. Pe masura ce orasul a inceput sa se bucure de o prosperitate constanta, chiar si casele muncitorilor fiind construite din piatra. La inceputul anului 1900, Helsinki avea o noua fata. Intr-o jumatate de secol s-a dezvoltat dintr-un mic port, cu aproximativ 20.000 de locuitori si un numar echivalent de vaci si terenuri cultivate cu varza, intr-un adevarat oras capitala. Populatia a urcat la 100.000 de locuitori, si a fost construita o linie de cale ferata, fiind totodata instalate o centrala de gaz, una de electricitate si conductele principale de apa.

In acelasi timp, Helsinki a devenit locatia miscarii nationaliste. Au aparut arhitecti locali, ca Eliel Saarinen si mai tarziu, Alvar Aalto. Dupa Razboiul de independenta din 1917 functionalismul finlandez a inlocuit stilul Jugend, acesta fiind stilul arhitectural predominant in Helsinki.

Din nefericire, nimic nu a putut apara orasul de masivele raiduri aeriene rusesti din anul 1944. Dar, asezarea orasului Helsinki la mare, l-a ajutat sa-si recastige si sa-si consolideze statutul nu doar ca mare port ci, in cele din urma, si ca importanta asezare pentru constructii navale si intalniri internationale, asa cum este in prezent.

In prezent, Helsinki este un oras modern, linistit, dar inca in crestere cu o populatie de aproximativ 600.000 de persoane.

Helsinki nu este un oras frivol, dar in orice loc posibil finlandezii si-au lasat spiritul artistic innascut sa le orneze capitala. Statui se gasesc la fiecare colt de strada si multe cladiri pot fi considerate drept monumente notabile ale istoriei arhitecturale finlandeze. 

Mai confuza este probabil prima impresie a unui vizitator asupra orasului. Helsinki nu urmeaza niciuna din regulile capitalelor europene. Cu mai putin de un secol in urma, animalele inca mai hoinareau pe strazi si apoape orice edificiu era construit din lemn. In anul 1808 orasul a ars in intregime. Asadar, sa nu fiti surprinsi daca veti iesi din gara si va veti afla fata in fata cu doua complexe comerciale monolitice, unul langa altul. Unul modern si ornat cu lumini de neon, si celalalt este poreclit Casa Carnat, din cauza unui lung balcon tubular. Insa toata aceasta diversitate nu poate fi decat un motiv in plus pentru o scurta vacanta in capitala finlandeza. Farmecul acestui oras o sa va convinga ca nu ati facut o alegere gresita!