Data eveniment: 31.03.2025

Carnavalul are loc in fiecare an in Köln. In mod traditional, al cincilea anotimp este declarat deschis la ora 11:11 pe data de 11.11. Spiritul Carnavalului este apoi suspendat temporar in perioada de Advent si de Craciun, si reluat din nou in noul an. Carnavalul incepe in mod oficial in Piata Veche (Alt Markt) a orasului in joia de dinaintea inceperii Postului Pastelui. Carnavalul stradal dureaza o saptamana, numita si saptamana nebuna, si are loc intre Weiberfastnacht si Miercurea Cenusie (Aschermittwoch). Punctul Culminant este Rosenmontag (Lunea Trandafirilor), cu doua zile inainte de Miercurea Cenusie. Salutul tipic in timpul festivalului este ”Kölle Alaaf”, o fraza Kölsch, care poate fi tradusa ca”sa traiasca Köln!”

In fiecare an 3 persoane (Dreigestirn) care poarta denumirile Jungfrau, Prinz, si Bauer (fecioara, printul si fermierul), platesc o suma mare de bani pentru privilegiile lor. Printul carnavalului este considerat a fi cel mai inalt reprezentant al festivitatilor, conducand paradele principale pe tot parcursul saptamanii. In mod traditional, Jungfrau (fecioara) este intotdeauna interpretat de un barbat imbracat ca o femeie.

Ca entitate, trio-ul exista din anul 1883. In vremurile trecute acestea erau caractere individuale.

Printul, de asemenea, numit "Seine Tollität" (Nebunia Sa), este personajul cel mai important al carnavalului Köln. Numirea de print a aparut abia in 1872, inainte de aceasta el numindu-se ”Held Carneval” (eroul carnavalului). Cu toate acestea, atributele sale de Regent au ramas neschimbate: coroana cu coada de paun, un lant de aur, un brau cu pietre stralucitoare, leggins albi si un sacou violet. Un sceptru in mana dreapta, si un bat in cea stang. Batul este cunoscut ca un simbol general al prostiei, in acest caz fiind insa un simbol de fertilitate si al domniei printului peste poporul sau nebun in timpul carnavalului.

Fermierul poarta titlul de Seine Deftigkeit (Robustetea Sa). Deoarece Köln este un oras mare, agricultorul trebuie sa fie un tip impunator. Sabia si imblaciul simbolizeaza loialitatea fata de oras. Ca aparator al orasului, el pastreaza la brau cheile acestuia, simbol al eroilor cazuti in batalia Worringen in 1288, in urma careia orasul si-a capatat independenta.

Fecioara, numita ”Ihre Lieblichkeit” (Dragalasenia Sa) simbolizeaza mama Colonia si este in mod traditional interpretata de un barbat. Barba sau mustata sunt interzise pentru acest rol. Intre 1936 - 1943, autoritatile national socialiste au impus ca fecioara sa fie interpretata de o femeie. Fecioara poarta o coroana ”de aparare”, care impreuna cu fecioria ei simbolizeaza imposibilitatea cuceririi orasului. De asemenea, ea are o oglinda de mana, simbolizand ”vanitatea feminina", un atribut recent, fara o semnificatie mai profunda. Imbracamintea in stil roman aminteste de Imparateasa Agrippina, sotia Imparatului Claudius. Agrippina s-a nascut in Köln in anul 15 era noastra si a reusit sa obtina un redenumirea orasului roman: Colonia Claudia Ara Agrippinensium (CCAA) in anul 50 e.n.

Carnavalul, impreuna cu paradele si spectacolele sale, este condus de Festkomitee Kölner Karneval, care a fost fondat in 1823.

In fiecare an la parada de Rosenmontag participa peste un milion de oameni, Carnavalul din Köln fiind unul dintre cele mai mari festivaluri de strada din Europa.

Data (urmeaza sa fie confirmata): Martie