Teatrul Colón, situat in orasul Buenos Aires, este unul dintre cele mai mari teatre de opera din lume din punct de vedere al dimensiunii. Acesta este considerat unul dintre cele mai reprezentative cinci teatre de opera pentru acustica excceptionala. Acest teatru este comparabil cu La Scala din Milano, Wiener Staatsoper, Semper Opera Dresda si Opera din Paris. Colon a fost intotdeauna un teatru venerat de public si de catre cei mai renumiti artisti.

La sfarsitul anului 2006, Teatrul Colón a fost supus unui amplu proces de restaurare si modernizare tehnologica care a adus inapoi faima originala din anii de glorie, fara sa fie nevoie de modificari acustice. Acesta a fost redeschis la 24 mai 2010, ca parte a festivitatilor Bicentenarului Argentinei.

Teatrul Colón a fost construit la initiativa primarului Torcuato de Alvear in 1886. Trei ani mai tarziu, Alvear a organizat o licitatie publica pentru constructia sa. Oferta castigatoare a fost cea propusa de Angelo Ferrari (1835-1897), care a participat la acest concurs cu un proiect realizat de arhitectul italian Francesco Tamburini (1846-1890). Locul initial ales pentru construirea acestui teatru a fost la intersectia bulevardelor Rivadavia si Entre Rios, dar in cele din urma a fost ales locul in care se afla acum Piata Lavalle.

In 1890, atunci cand constructia abia ajunsese la primul nivel, Tamburini a murit, astfel ca din acel moment responsabilul pentru lucrari a ramas arhitectul italian Vittorio Meano. In 1892, Meano a introdus schimbari semnificative in cadrul proiectului si a continuat proiectul de constructie, pana la asasinarea sa in anul 1904. Acestuia i-a urmat ucenicul sau belgian Dormal Jules (1846-1924), caruia i se datoreaza finisajele interioare rafinate si ornamentele bogate. Dupa aproape douazeci de ani de constructie, cladirea a fost in cele din urma inaugurata pe 25 mai 1908 cu Aida de Verdi, in cadrul careia au jucat Lucia Crestani si Amedeo Bassi in rolurile principale. Cu toate acestea, lucrarile la detaliile din interior au continuat pana dupa anul 1910.

Cladirea ocupa 8200 m², cu o suprafata totala de 58.000 m². Camera principala, una dintre cele mai mari din lume, are 32 de metri in diametru si este construita intr-un stil eclectic care combina stilul neorenascentit italian si stilul baroc francez, cu un bogat decor stacojiu din aur. Teatrul este impartit in sapte niveluri si poate gazdui 2487 de spectatori.

In cadrul salilor teatrului printe care se numara Sala Mare de la intrare (Foaier), Sala de Aur, Sala de busturi, Sala Alba si Muzeul, sunt expuse costumele de scena folosite de unele dintre figurile importante care au trecut pragul acestui teatru. Institutul Superior de Arta, biblioteca, Centrul de Muzica Experimentala si atelierele de lucru diferentiaza Teatrul Colón de alte teatre ale lumii. Atat institutul cat si atelierele de lucru, orchestra si trupa de balet sunt o sursa nestavilita de talent, care au dovedit capacitatea profesionala si artistica a absolventilor si angajatilor sai.

Intrarea principala se afla pe Strada Libertatii, sub un baldachin din fier forjat si conduce la un mare foaier impodobit cu coloane cu baza din marmura. Scara de la intrare, construita din marmura de Carrara, este flancata de doua capete de leu. Sala de Aur pe care o puteti vizita in cadrul teatrului este de inspiratie franceza, amintind de Marele Foaier al Operei din Paris. Foita de aur pentru decoratii, coloanele sculptate, candelabrele, vitraliile ferestrelor cu imagini de Homer si Sapho si mobilierul extrem de rafinat sunt reflectate de o serie de oglinzi, ceea ce ii sporeste maretia. Mistica din jurul teatrului a inspirat opere literare, cum ar fi Marele Teatru de Manuel Mujica Lainez. In noiembrie 1989, teatrul a fost declarat un punct de reper istoric national.