Construirea Teatrului National a inceput in anul 1961, in timpul guvernului generalului Miguel Ydígoras Fuentes, cu un proiect initial prezentat de arhitectul Marco Vinicio Asturias. Dimensiunile lucrarii au fost colosale, avand in vedere caracteristicile cladirilor din epoca respectiva, iar locul de constructie a fost ales pe dealul San Jose.

Inlaturarea Generalului Ydígoras de la putere in 1963 de catre un grup de soldati a adus si o pauza in construirea Teatrului. La scurt timp dupa intreruperea lucrarilor, arhitectul autor al proiectului a murit intr-un accident de masina.

De-a lungul timpului, proiectul a fost modificat, dorindu-se o noua linie de constructie. In cele din urma, pentru continuarea proiectului a fost ales Efrain Recinos, un inginer ce crease deja Teatrul in aer liber.

Dimensiunea Teatrului este monumentala si modul in care a facut uz de cladirea veche este cu siguranta originala. Forma sa a fost inovatoare pentru acel moment, fiind folosite curbe, elevatii si elemente sculpturale ingenioase. Efrain Recinos a reusit sa combine toate aceste elemente intr-o creatie armonioasa, functionala.

Spre deosebire de cladirile mari care au fost ridicate in paralel, forma si caracteristicile Teatrului nu au fost deloc invaziv, si au fost integrate armonios peisajului care il inconjura. Mai mult, forma sa curbata era o completare excelenta la peisaj. Acest lucru este evident daca ne imaginam o alta cladire in locul structurii actuale, cu unghiuri drepte si elevatii reci si verticale.

Arhitectura sa include simboluri ale culturii din Guatemala, forme comune de piramide, siluete stilizate ale femeilor, o gama de culori asemanatoare cu simbolurile nationale și, in special, curbele caracteristice muntilor si vulcanilor tarii.

Complexul a fost inaugurat la 16 iunie 1978, cu spatii largi pentru diferite tipuri de public, simultan cu o parcare spatioasa.

Podeaua scenei Teatrului a fost lucrata din lemn, material potrivit pentru dans si balet. Acesta are o capacitate de 2084 de locuri. De asemenea, iluminatul si acustica Teatrului contribuie la imaginea sa minunata.