Columbia, tara cafelei si a filmelor care prezinta, parca, un alt taram, este o republica constitutionala, formata din 32 de regiuni. Localizata in nordul Americii, ea este vecina cu state precum Panama, Venezuela, Ecuador, Peru sau Brazilia. In partea de Nord, aceasta are iesire la Marea Caraibilor. Ea se afla pe locul 4, in topul celor mai mari tari din America, si pe locul 26 in lume. Populatia sa depaseste 46 de milioane de locuitori, ceea ce o transforma in cea de-a doua tara din lume, cu cei mai multi vorbitori de limba spaniola, dupa Mexic. Capitala Columbiei se afla la Bogota.

Denumirea acestei tari vine, asa cum multi dintre noi stim, de la Cristofor Columb, despesoseritorul Americii. Aceasta a fost data de catre Francisco de Miranda, care numea „columbieni” toti locuitorii Lumii Noi, care vorbeau limba spaniola. Insa aceasta republica a fost numita astfel abia in anul 1819, atunci cand cele doua teritorii principale s-au unit in ceea ce astazi se numeste República de Colombia.

Cele mai vechi descoperiri arheologice din Columbia se afla la Monsu si Pubenza si dateaza din 20.000 i.Hr. Aceste situri corespund perioadei paleoindiene. Indigenii au trait aici cu 10.000 de ani i.Hr, fiind cultura care a dat nastere binecunoscutei ere precolumbiene. Triburile ale caror urme se pot vedea si astazi in muzee sunt Quimbaya, Tairona si Muisca, acestia locuind pe valea raului Magdalena. Tot aici a luat nastere si prima structura piramidala de conducere, numita cacicazgos, in fruntea careia se aflau lideri numiti caciques.

Prima explorare a litoralului Marii Caraibilor a fost facuta in anul 1500, de catre exploratorul spaniol Rodrigo de Bastidas. In 1502, aici a ajuns si Cristofor Columb. Sase ani ma tarziu, a fost inceputa actiunea de cucerire a acestor teritorii, liderul miscarii fiind Vasco Núñez de Balboa. Tot el a fost cel care a despesoserit si Oceanul Pacific, numindu-l, initial, Mar del Sur.

Ca urmare a actiunii de cucerire a Spaniei, populatia indigena din Columbia a suferit o micsorare a numarului sau, fapt cauzat, in special, de aparitia unor boli specific europene, pentru acre ei inca nu isi formasera un sistem imunitar adecvat. In cel de-al XVI-lea secol, aici au fost adusi sclavi din Africa, pentru a ajuta la construirea civilizatiei curente.

Astfel, Columbia a devenit una dintre principalele colonii ale Spaniei. Primul asezamant a fost la Santa Marta, acesta fiind construit in anul 1525. In 1549, acest oras a fost numit capitala Columbiei. Spania a inceput, mai apoi, sa vanda teritorii din Columbia guvernatorilor, care au pus stapanire pe minele de aici. Deciziile importante erau luate de catre Consiliul Indiilor.

In secolul al XVIII-lea, botanistul José Celestino Mutis a inventariat toata flora Columbiei, aceasta actiune fiind data drept exemplu astazi, sub denumirea de Expeditia botanica regala din Noua Granada.

In 1821, Columbia s-a eliberat de sub puterea Spaniei, semnand, in acelasi an, constitutia noii republici, in cadrul congresului de la Cucuta. In anii urmatori, i-au urmat exemplul tari precum Venezuela si Ecuador.

In anul 1903, Panama s-a separat de Columbia, devenind stat independent, ca urmare a constructiei canalului cu acelasi nume. In incercarea de a isi indrepta greseala facuta de catre Roosevelt, Statele Unite ale Americii au platit Columbiei, in 1921, o suma de 25 milioane de dolari, drept compensatie pentru pierderea Panamei. La scurt timp, Columbia a inceput un razboi cu Peru, pentru disputarea unor zone din Amazon, incluzand orasul Leticia.

In 1940, in Columbia a avut loc o perioada foarte grea, numita La Violencia, cauzata de catre tensiunle dintre doua partide politice rivale. Atunci, peste 18.000 de columbieni si-au pierdut viata. pana in 1964, gradul de violenta dintre cele doua partide a scazut, pentru ca, intr-un final, acestea doua sa creeze o coalitie – Frontul National.

Incepand cu anii `70, insa, violentele au devenit, iarasi, stapane peste Columbia, de data aceasta ele fiind provocate de catre doua cartele, Medellin si Cali. Luptele intre acesti doi mari traficanti de droguri au durat pana in anii `90, influentand si modeland intregul sistem politic si economic al Columbiei. Conducatorul cartelului Medellin a fost cunoscutul Pablo Escobar.

Din pacate, chiar si in acest moment, Columbia se confrunta cu un conflict armat interior, care a luat nastere odata cu presedentia lui Alvaro Uribe, asupra caruia mai multe grupuri de rebeli puneau presiune. Dinf ericire, statisticile care raporteaza cazurile de rapire si crima sunt in scadere, conform ultimelor date. De aceea, ca si turist in Columbia, este necesara o precautie foarte mare, pentru a nu va supune la riscuri inutile. Drepturile umane sunt rareori respectate, in aceasta tara, neinregistrandu-se vreun progres in acest sens.

Columbia se confrunta, de asemenea, cu probleme legate de mediu, aici avand loc multe dezastre naturale, in mare cauzate de catre cei 15 vulcani activi. Taerea padurilor sta la baza multor inundatii si a gradului ridicat de poluare din orase.

Din cauza acestei istorii furtunoase, economia Columbiei este una nu tocmai dintre cele mai bune. Insa, datele arata ca aceasta este in crestere si ca, in cava ani, se vor inregistra cresteri ale pietelor. Conform Fondului International, PIB-ul Columbiei, in 2011, a fost de 471.964 miliarde de dolari care, desi pare o suma mare la o prima vedere, raportat la numarul de locuitori si dimensiunea acestei tari, este destul de mic.

Tot din cauza conflictelor violente, din ultima suta de ani, turismul in Columbia este un capitol destul de incovenient. Multe tari isi avertizeaza locuitorii care doresc sa calatoreasca pe acest teritoriu. In ciuda acestui lucru, Lonely Planet a ales Columbia ca una dintre primele 10 destinatii ale lumii, iar turismul a crescut cu 11%, anul trecut, fata de cel precedent. Acest fapt se datoreaza calmarii spiritelor, multumita „securitatii democratice” – strategie adoptata de catre presedintele Álvaro Uribe.