Povestea Primariei din Reykjavik este una bogata, nu datorita constructiei vechi si cu un istoric vestit in spate, ci pentru ca a durat peste 100 de ani ca un proiect de cladire a primariei sa fie pus in aplicare si sa se ridice cladirea.

Daca Islanda a avut primul Parlament, respectiv prima cladire unde se tineau sedintele parlamentului, Reykjavik a fost ultimul oras care si-a ridicat o cladire cu scopul de a servi primarului si aparatului administrativ a acestuia.

Prima idee de a se ridica o cladire a fost a lui Tomas Saemundsson, in anul 1835. Idee a ramas la aces stadiu. In 1918 se intruneste o comisie formata special pentru a definitiva un proiect pentru ridicarea unei primarii. S-a adoptat planul, dar s-a renuntat la ridicarea cladirii. A urmat 1929, cand Consiliul Local a votat pentru construirea unei astfel de cladiri. De-a lungul anilor sau mai infiintat consilii, comisii si adunari special pentru a se hotara construirea unei primarii. Niciodata nu au fost puse in aplicare.

In anul 1986 are loc un concurs de desing a viitoarei cladiri, ce urma sa fie primaria capitalei. Castigatorii concursului au fost Marget Hardardottir si Steve Christer. Piatra de temelie a cladirii proiectate de cei doi amintiti a fost pusa un an mai tarziu, iar in 1992 se finalizeaza, inaugurarea oficiala fiind efectuata de primarul capitalei, Markus Orn Antonsson.

Cladirea este ridicata pe mai multe nivele. Aici isi au sediul primarul si intreg aparatul sau executiv, cat si Consiliul Local. Parterul este destinat in general turistilor, existand un bar si o cafenea, precum si birouri de informare turistica.

Desi a durat mai bine de un veac construirea unei primarii, actuala cladire este una impunatoare, moderna, construita in stil occidental, cu influente nordice, atat cu specific sobru, cat si cu specific islandez.

Fiind gandita si ca o atractie turistica, cladirea a fost plasata pe malul lacului Tjornin, unde nu lipsesc din peisaj lebedele si ratele salbatice, ce dau zonei o doza de salbaticie in mijloc de oras.