Denumirea, astazi comuna, data cladirii din curtea primariei din Freiburg nu a fost folosita pana in secolul al XVI-lea. Gerichtslaube era o structura deschisa, care pana in secolul al al XV-lea s-a aflat in ,,Vischmerket” (Piata de peste), la nord de fantana Bertold de astazi. Aici, Curtea tinea isi tinea sedintele, dupa legea veche, adica,,vizibil si accesibil pentru toata lumea”.

Odata cu marirea orasului Freiburg in Evul Mediu, a crescut si aparatul administrativ, care s-a mutat in secolul al XIII-lea in spatii proprii, peste drum de manastirea franciscana, pe locul unde avea sa fie contruita mai tarziu Vechea Primarie. Existenta unei primarii este mentionata pentru prima data in 1303, scribul primariei, cel mai inalt functionar al orasului avandu-si biroul in aceasta cladire. In 1328 erau mentionate o camera mica si o camera mare de consiliu, care se aflau intr-o cladire separata, Gerichtslaube de azi, in spatele cancelariei. Aici se intalnea Consiliul Local, in timpul iernii sala mare de la subsol fiind folosita pentru sedintele de judecata. In 1497/98, a avut loc aici sedinta Reichstag-ului convocata de catre regele Maximilian. Cu timpul au aparut plangeri pentru ca spatiul este prea mic si,,stingaci" fara posibilitatea de a oferi Printului o pozitie de sedere mai inalta decat cea a functionarilor.

In 1546 Consiliul a hotarat o reorganizare a cladirilor. Etajul superior, unde se afla camera mica a consiliului, a fost demolat si inlocuit cu o sala mare de piatra, cu ferestre mari. Arhitectul urban Jörg Sorger von Lindau a adaugat cladirea arhivei din aripa de vest, care a fost finalizata in 1553.

Un pridvor din lemn lega sala nou construita de cancelarie, care a fost integrata complexului de cladiri al primariei, in cadrul lucrarilor de constructie desfasurate intre anii 1557 - 1559. Pana la finalizarea Noii Primarii, in 1901, Consiliul Local s-a intrunit in camera de sus, vechea camera de consiliu de la subsol fiind folosita ca sala de judecata.

In anii care au urmat cladirea a fost de mai multe ori modificata. In timpul unui raid aerian asupra Freiburg-ului, in noiembrie 1944, cladirea dintre Turmstrasse si Gauchstrasse a fost in mare parte distrusa. Din Gerichtslaube a ramas numai fundatia, parti din peretele de vest pana la inaltimea etajului al doilea si scara. Aripa Arhivelor a ramas intacta datorita arcadelor de piatra si usilor din fier.

In 1961, istoricul juridic si profesor universitar Hans Thieme a fondat,,Administratorii Gerichtslaube”, o initiativa cetateneasca, care a incercat sa reconstruiasca aceasta veche cladire administrativa a orasului. Thieme si colegii sai, mai ales pictorul si consilierul William Eschle, au adunat fondurile de finantare necesare, astfel incat in 1973 Consiliul a aprobat reconstructia.

Arhitectul Gregor Schroeder a preluat conducerea lucrarilor, fiind sprijinit de Departementul de Stat pentru Ingrijirea Monumentelor si de Inalta Autoritate pentru Constructii. Subsolul a fost reconstruit si adus in starea din secolul al XIV-lea, iar etajul in cea din 1550. Lucrarile au inceput in martie 1975, noua Gerichtslaube fiind inaugurata in iunie 1979.