Cetatea Saladin din Cairo este o fortificatie islamica ce dateaza din Evul Mediu si este bineinteles localizata in Cairo, Egipt. Aceasta este situata pe dealul Mokattam, in apropiere de centrul orasului Cairo, si era cunoscuta in trecut pentru briza sa si privelistea splendida asupra orasului. In prezent, cetatea este un sit istoric conservat, cu moschei si muzee.

Cetatea a fost fortificata de catre domnitorul Ayyubid-ului, Salah al-Din, in intervalul 1176 – 1183, cu scopul de a se proteja impotriva cruciadelor. La doar cativa ani dupa ce invins califatul Fatimid, Saladin a hotarat sa construiasca un zid care sa inconjoare atat Cairo cat si Fustatul. Construita pe dealul Muqattam, cetatea era foarte greu de atacat, acest lucru fiind demonstrat si prin faptul ca cetatea a ramas inima guvernului egiptean pana in secolul al 19-lea. Aceasta a incetat sa mai fie sediul guvernului atunci cand conducatorul Egiptului, Khedive Ismail, si-a mutat sediul in palatul Abdeen in anul 1860. In timp ce cetatea a fost finalizata in perioada anilor 1183 – 1184, zidul pe care Saladin il planuise se afla inca in constructie in 1238, la mult timp dupa moartea sa.

Pentru a alimenta cu apa cetatea, Saladin a construit o fantana adanca de 85 de metri, cunoscuta si sub numele de Fantana lui Iosif, fantana ce poate fi vazuta si in ziua de azi. Aceasta fantana este cunoscuta si pentru faptul ca este in forma de spirala, si detine peste 300 de trepte in interiorul sau. Dupa ce apa era adusa la suprafata din fantana, aceasta era directionata catre oras printr-o serie de apeducte. In timpul domniei lui al-Nasir Muhammad, Fantana lui Iosif nu reusea sa produca destula apa pentru numeroasele animale si persoane ce traiau in cetatea Cairolui. Pentru a suplimenta volumul de apa, al-Nasir a construit un sistem de aprovizionare mult mai bun, printr-un numar de roti hidraulice asezate pe Nil, iar apa era transportata catre zidurile cetatii, si apoi in interiorul acesteia prin apeductele construite de Saladin. Cea mai notabila contributie a lui al-Nasir a fost moscheea ce ii poarta numele. Acesta a reconstruit structura Ayyubid-ului si a transformat-o in moscheea Nasir.

Cetatea este uneori mentionata si sub numele de cetatea Muhammad Ali, deoarece inglobeaza moscheea Muhammad Ali, ce a fost construita in intervalul 1828-1848. Moscheea reprezinta de fapt un simbol al suprematiei lui Ali, dupa ce acesta i-a infrant pe mameluci. O prima schimbare pe care Ali a facut-o, a fost aceea de a schimba zona rezidentiala din perioada mamelucilor din partea de nord a cetatii, iar Ali si-a dorit ca aceasta sa fie in partea sudica. Acesta a deschis incinta sudica catre public si astfel si-a stabilit pozitia sa de lider.

Moscheea ramane insa principala caracteristica a Cetatii si surprinde prin arhitectura sa otomana, in special prin cupola sa mareata. Moscheea a fost ridica pe locul in care au fost palatele mamelucilor, moscheea fiind cea mai mare cladire a secolului 19. Mai exista alte doua moschei in interiorul cetatii, cea din secolul 14 – moscheea Al-Nasir Muhammad Qala’un, ce dateaza de la inceputul perioadei mamelucilor Bahri; si moscheea lui Suleyman Pasa, care a fost prima moschee construita in stilul arhitectural otoman.