Prima fortificatie atestata istoric a fost cladita de catre daci (val de pamant, cu sant cu apa). In secolul al XI-lea, vechiul val de pamant fiind refacut, de asta data fiind construit pe o structura de barne. Unele dintre ele au fost descoperite inca in anul 1813. Dupa o distrugere prin incendiu, suprastructura s-a refacut cu o palisada noua si un drum de rond pietruit. Si aceasta faza a pierit in acelasi mod ca si cea precedenta, fara ca sa putem aprecia cu mare exactitate istorica in ce moment cronologic. Se mentioneaza de asemenea si elemente de fortificare din piatra cubica si caramida, care, in realitate, ar putea sa provina de la ruina bisericii din cetate.

Se afla localizata la nord-vest de localitatea Radna, pe un varf de deal numit (Dealul Carierei sau Dealul Cetatii), la aproximativ 220 m de raul Muresului. La inceputul secolului al XIX-lea se mai semnalau ruine.

Terasa aflata in varful dealului are o lungime de aproximativ 160 metri si o latime de 70 metri. In zona estica se afla un sant de aparare, in adancime de aproximativ 12 m si o latime de 22 m, la nord, partial un val de pamant si un sant, iar in sud se putea gasi doar un val de pamant. Acesta din urma se mai pastreaza inca si astazi pe o inaltime de circa 2, 5 m si o latime de aproximativ 12 m. Partea de sud a terasei a fost distrusa din cauza exploatarilor unei cariere de piatra aflata in apropiere.

Fortificatia dacica este situata pe o terasa inalta, care purta, in vremuri vechi, numele de Cetatuia. In zilele de astazi este cunoscuta si sub numele de Dealul Carierei, fiind aflata la granita dintre Cladova si orasul Lipova. Atestarea istorica exacta a fost facuta cu ajutorul inor monede gasite in site-ul istoric, monede emise la Dyrrachium (Coasta Dalmatiei), ce se pare ca avea legaturi comerciale stranse cu fortificatia dacica descoperita la Cladova.

Remarcabil este faptul ca cetatea este amplasata pe vechiul loc al unei asezari ce isi are sorgintea in perioada culturii Cotofenesti, caracteristica tranzitiei de la neolitic la epoca bronzului. Suprapuse acestei asezari se mai afla si alte cetati apartinand primei si, respectiv, celei de-a doua epoci dacice a fierului.

Un alt aspect distinct si important este faptul ca in cetate, dupa ocupatia romana, aici se pun bazele, infloreste si se dezvolta un centru de exploatare si extragere a metalului, aflat in zacamintele din imediata apropiere.

Din punct de vedere structural-arhitectonic mai mentionam un alt aspect definitoriu, si anume ca in incinta acestei fortificatii exista o terasare. In partea frontala a terasei, la sud, au fost gasite gropi circulare sapate in stanca, care erau utilizate pentru arderea cadavrelor, in interiorul lor fiind gasite si fragmente de ceramica dacica.

Probabil, cel mai interesant aspect este acela ca pe locul unor fortificatii dacice, intre secolele X-XIII, se construiesc noi cetati in jurul carora se organizeaza formatiuni sociale. Tipul acestora este cel cnezial sau voievodal, cum este cazul cetatilor de la Siria, Soimos si Dezna.