Biblioteca Trivulziana dateaza din secolul al XVIII-lea si a fost una dintre cele mai renumite biblioteci particulare din Europa. Formarea sa se datoreaza in principal celor doi frati, Teodor Alexander (1694-1763) si Don Carlo Trivulzio (1715-1789). Un alt membru al familiei, Gian Giacomo (1774-1831) savant si filolog, a fost responsabil pentru cresterea numarului de lucrari semnate de Petrarca si de Dante Alighieri si ale studiilor dedicate lor in Italia si in strainatate.

Biblioteca de carti si documente s-a dezvoltat foarte mult dupa casatoria lui Gian Giacomo (1839-1902) cu Amalia Giulia Barbiano, care a donat Bibliotecii 634 de manuscrise si un numar considerabil de carti.

Ultimul proprietar, Alberico Luigi (1868-1938), a fost responsabil pentru rascumpararea in 1905 a Liturghierului de Civate.

Biblioteca Trivulziana a fost vanduta in 1935 de catre printul Louis Alberico Trivulzio orasului Milano.

In prezent, in Biblioteca se gasesc aproximativ 120.000 de volume, inclusiv editii vechi si contemporane imprimate, 2000 manuscrise - dintre care cele mai vechi dateaza din secolul al VIII-lea si cel mai celebru manuscris este asa-numita Carte de Note a lui Leonardo da Vinci, intre care este de mentionat colectia completa a celor 15 editii din Divina Comedie. Caracteristicile colectiilor sale face din Trivulziana o biblioteca extem de importanta.