Cea mai mare unitate de cercetare a Greciei este gazduita de cladirea Academiei din Atena, ale carei porti s-au deschis la data de 18 martie 1926, principalele domenii de studii ale acesteia fiind stiinte ale naturii, filologia si artele plastice, dar si stiintele politice.

Academia Atenei dispune de 12 centre si 10 birouri de cercetare, dar si de biblioteca centrala, cunoscuta ca si “Ioannis Sykoutris”. Pe langa Intitutul Elenic destinat Studiilor Bizantine si Post-Bizantine din Venetia care apartine tot Academiei, in anul 2002, aici a fost infiintata si Fundatia pentru Cercetare Biomedicala.

Cladirea Academiei Atenei reprezinta cel mai important reper al orasului si face parte dintr-o trilogie arhitecturala, impreuna cu, cladirea Universitatii si Biblioteca Nationala. A fost proiectata in anul 1859 de catre arhitectul danez Teophil Hansen, sursa sa de inspiratie plecand de la arhitectura clasica existenta in secolul al V-lea i.H.

Realizat din marmura fina, exteriorul cladirii Academiei beneficiaza de un bogat decor sculptural, lucrarile fiind executate de-a lungul unui deceniu, intre anii 1870-1880. Cea mai mare parte din decorul cladirii a fost realizat de catre sculptorul Leonidas Drosis (1843-1884). O importanta sculptura este cea care se gaseste pe frontonul de la intrarea in cladire ce infatiseaza nasterea zeitei intelepciunii –Atena, aceasta opera de arta fiind o compozitie realizata din mai multe figuri, avand la baza schita marelui pictor austriac Karl Rahl. Sculpturile in teracota ce impodobesc cele opt frontoane mai mici existente pe doua aripi ale cladirii, au fost executate dupa modelul lui Hansen. De o parte si de alta a edificiului, se gasesc doua coloane unde sunt amplasate statuia lui Apollo – zeul zilei, al luminei si al artei, inalt de 3,71 m si cea a Atenei – zeita razboinica, cu 4,11 m in inaltime. Chiar la intrare, in curte, se remarca, inca din anul 1885, doua statui – cea a lui Platon si cea a lui Socrates, ambele cu o inaltime de 2,40 m, fiind executate de sculptorul Drosis.

Costurile necesare realizarii cladirii au fost suportate de catre magnatul vienez Simon Sinas, iar dupa moartea acestuia de catre Ifigeneia, sotia sa.

Coridorul din interiorul edificiului ce face legatura dintre cele doua aripi ale cladirii, este dominat pe partea dreapta de catre statuia binefacatorului Academiei – Simon Sinas. La capatul acestuia, tot pe partea dreapta, se gaseste Sala de Est ce detine biblioteca si diferite colectii de arta provenite din donatii, si unde au loc conferintele stiintifice si foarte multe expozitii. Se remarca Sala de Intruniri a Academiei, cu o forma alungita, unde scaunele sale de marmura, de o parte si de alta a camerei, sunt dispuse de-a lungul a trei gradene, iar picturile sale murale se intind pe o distanta mai mare de 50 de metri.

La sfarsitul lucrarilor de ridicare a cladirii, edificiului i s-a dat numele de “Academia Sineana” dupa sponsorul sau, si pentru ca inca nu exista o Academie a Greciei, a gazduit pe rand, Muzeul Numismatic in anul 1890, iar in anul 1971 Muzeul Bizatin si Arhivele Statului.