Pantheonul (Il Pantheon) este o cladire din Roma, Italia, comandata de Marcus Agrippa ca un templu pentru toti zeii din Roma antica, si reconstruit de imparatul Hadrian, in aproximativ 126 AD. Cladirea este circulara, cu un portic de granit si coloane (opt in primul rang si doua grupe de cate patru in spate). La aproape doua mii de ani dupa ce a fost construit, Pantheonul este inca cel mai mare dom nearmat din lume. Cladirea Pantheonului este una dintre cele mai bine conservate din toate cladirile romane si de-a lungul istoriei sale a fost utilizata continuu. Pantheonul, un templu pagan, a fost transformat in biserica crestina, Santa Maria della Rotonda, incepand cu secolul al VII-lea.

Dupa cum arata si inscriptia de pe fatada, Pantheonul a fost construit initial de Agrippa, ridicat in anul 27 i.Hr. in cinstea zeilor si dedicat membrilor familiei lulia, considerati a fi descendenti directi ai zeilor. Cladirea construita de Agrippa a fost distrusa in timpul marelui incendiu din anul 80, fiind reconstruita la inceputul secolului al II-lea de catre imparatul Hadrian. Cladirea a ars din nou in 110, imediat dupa acest incendiu constructia fiind din nou inceputa. Cert este, ca se poate vedea o inscriptie (Pantheum vetustate corruptum cum omni cultu restituerunt) care certifica faptul ca in 202, cladirea a fost reparata de Septimius Severus si Caracalla.

Papa Bonifaciu al IV-lea a primit Pantheonul ca dar, din partea imparatului Focas, in secolul al VI-lea. Papa l-a transformat intr-o biserica crestina, inchinata Sfintei Fecioare Maria. Cladirea era pe atunci acoperita cu bronz si plumb si, cu toate ca a fost pradata de-a lungul aniior, invelisul a ajutat la conservarea cupolei si a celorlalte suprafete. Porticul cu coloane din granit egiptean adapostea candva o piata de peste. Consacrarea cladirii ca biserica a salvat-o de la abandon sau distrugere, soarta multor cladiri vechi din Roma, la inceputul perioadei medievale.

Inca din perioada Renasterii, Pantheonul a fost folosit ca loc de inmormantare a unor personalitati ale vremii. Printre cei ingropati acolo sunt pictorii Raffaello Sanzio da Urbino si Annibale Carracci, compozitorul Arcangelo Corelli si arhitectul Baldassare Peruzzi. Doi regi ai Italiei sunt ingropati in Pantheon: Vittorio Emanuele II si Umberto I, precum si Regina Margherita.

In secolul al XV-lea, Pantheonul a fost impodobit cu picturi: cea mai cunoscuta este Buna Vestire de Melozzo da Forlì. Multi arhitecti ai vremii, printre care si Brunelleschi, au folosit Pantheonul ca sursa de inspiratie pentru lucrarile lor.

Papa Urban al VIII - lea a cerut ca bronzul de pe tavan sa fie dat jos. Cea mai mare parte din bronzul rezultat in acest fel a fost folosit pentru fortificarea Castelului Sant'Angelo, iar cantitatea de bronz ramasa a fost utilizata pentru lucrari diverse. Se spune, de asemenea, ca bronzul a fost folosit de Bernini in crearea celebrului baldachin din Bazilica lui Sf. Petru.

Porticul: Frontonul Pantheonului a fost decorat cu sculpturi in relief, probabil, din bronz aurit. Gaurile care marcheaza locatia unor cleme, sugereaza ca designul sau a fost probabil un vultur intr-o cununa. Din cauza caracteristicile sale numeroase, a fost nevoie de 732 muncitori si peste 3 ani pentru a construi Pantheonul. Cladirea a fost proiectata initial pentru coloane de granit monolitice cu arbori de 50 metri  inaltime (o greutate de aproximativ 100 de tone) si capiteluri in stil corintic de 10 metri inaltime. In schimb, constructorii au facut multe ajustari incomode, in scopul de a utiliza arbori de 40 de metri inaltime si capiteluri de opt metri inaltime. In peretii de pe partea din spate a porticului, sunt nise, probabil, destinate pentru statuile lui Iulius Cezar, Caesar Augustus si Agripa, sau pentru Triade Capitoline, sau un alti zei. Usile mari din bronz, candva placate cu aur, sunt vechi, dar nu sunt cele originale ale Pantheonului.

Cupola: Cupola acestei constructii grandioase, este cea mai mare construita inainte de aparitia betonului armat, diametrul ei fiind mai mare decat cel al cupolei bazilicii San Pietro (aproximativ 42 m). Constructia este sustinuta de o fundatie circulara de zidarie, de 7 m latime si 4,50 m adancime. Structura cupolei, in forma de casete, scade in grosime de la baza spre varf. Oculusul (numit si opaion), deschiderea circulara din centrul cupolei (de 9 m), este singura sursa de lumina naturala. Statuia lui Jupiter Ultor (Razbunatorul), care i-a pedepsit pe ucigasii lui Cezar, era asezata chiar sub oculus, templul fiind inchinat acestui zeu, iar in altare si nise se aflau statuile celor 12 zei ai Olimpului, alaturi de cele ale imparatilor Hadrian si Augustus. Acum aici se mai pot vedea doar mormintele primilor doi regi italieni si cel al lui Raffaello.

Interiorul: Interiorul cladirii a fost posibil destinat sa simbolizeze bolta arcuita a cerurilor. Oculus din varful cupolei si usa de intrare sunt singurele surse de lumina in interior. Cercuri si patrate formeaza tema unificatoare a designului interior. Modelul tip tabla de sah, de la etaj, contrasteaza cu cercurile concentrice din trezorerie. Fiecare zona din interior, de la podea la tavan, este subdivizata in functie de un sistem diferit. Ca rezultat, zonele decorative din interior nu sunt aliniate.

Adresa: Piazza della Rotonda
Program: luni-sambata 8:30-19:30, duminica 9-18:30, sarbatori publice: 9-13. Nu se viziteaza in timpul Liturghiei de duminica de la ora 10:30