Al-Masjid-un Nabawi sau Moscheea Profetului este o mare moschee din Medina, Arabia Saudita. Aceasta se afla pe locul unei moschei construita de Profetul Mahomed langa casa sa si, de asemenea, contine mormantul sau. Moscheea Profetului este a doua cea mai sfanta moschee din lume, dupa Al-Haram din Mecca ( Al-Aqsa din Ierusalim este a treia).

In 707, califul Umayyad al-Walid a daramat vechea moschee si a construit una mai mare, in locul sau. Aceasta moschee are fundatii de piatra si un acoperis din lemn sprijinit pe coloane de piatra. Peretii moscheii au fost decorati cu mozaicuri similare cu cele observate la moscheea Umayyad din Damasc si la Domul Stancii din Ierusalim (construite de acelasi calif). Curtea a fost inconjurata de o galerie cu patru minarete pe colturi.

Califul Abbasid al-Mahdi a distrus partea de nord a moscheii ridicata de al-Walid pentru a o mari. Acesta i-a adaugat moscheii 20 de usi. In timpul domniei Sultanului Mamluk Qala'un, un dom a fost ridicat deasupra casei si mormantului Profetului. Sultanul bin Muhammad Nasir bin Qala'un a reconstruit cel de-al patrulea minaret care a fost distrus mai devreme. Dupa ce un fulger a distrus o mare parte din moschee in 1481, Sultanul Qaytbay s-a ocupat de reconstructia sa.

Sultanii otomani care au controlat Medina din 1517 pana la Primul Razboi Mondial si-au adus contributia la reconstructia si infrumusetarea moscheii. Sultanul Suleyman I, spre exemplu, (1520-1566) a reconstruit zidurile de vest si de est si a construit minaretul de nord-est cunoscut sub numele de Al-Suleymaniyya. Acesta a adaugat un nou mihrab (al-Ahnaf) langa mihrabul Profetului (al-Shafi'iyyah). In timpul domniei Sultanului otoman Abdulmecid I (1839-1861), moscheea a fost remodelata in intregime. Incinta a fost extinsa pentru a include o zona de ablutiune la nord. Sala de rugaciune din partea sudica a fost dublata in latime si acoperita de cupole mici, egale in marime.

Dupa intemeierea Regatului Arabiei in 1932, Moscheea Profetului a suferit mai multe modificari majore. Cele mai recente renovari au avut loc in timpul regelui Fahd si au crescut foarte mult dimensiunea moscheii, permitandu-i sa primeasca un numar mare de credinciosi si pelerini.

In forma sa actuala, Moscheea Profetului are un plan dreptunghiular pe doua etaje, cu sala de rugaciune otomana proiectata la sud. Sala principala de rugaciune ocupa in intregime primul etaj. Incinta moscheii este de 100 de ori mai mare decat cea a primei moschei construita de catre Profet si poate gazdui mai mult de jumatate de milion de credinciosi.

Moscheea Profetului are un acoperis pavat plat, acoperit cu 24 de domuri pe baze patrate. Gaurile perforate din baza fiecarui dom ajuta la iluminarea interiorului. Acoperisul este utilizat pentru rugaciune in timpul orelor de varf, si este accesat de scari. Zona pavata din jurul moscheii este, de asemenea, utilizata pentru rugaciune si este echipata cu corturi umbrela.

Fatada de nord are trei porticuri repartizate uniform, in timp ce fatadele de est, vest si de sud au cate doua. Peretii sunt compusi dintr-o serie de ferestre depasite de arcuri ascutite cu boltari colorati in alb-negru. Exista sase minarete periferice atasate la noua extensie, si alte patru cadru din structura otoman. Moscheea este bogat decorata cu marmura si pietre policrom.

Caracteristica cea mai notabila a Moscheii Profetului este Domul verde al Profetului,
care se ridica printre numeroasele domuri albe.