Marea Catedrala din Zurich (Grossmünster) este o biserica protestanta in stil romanic. Este una din cele trei biserici importante din oras (celelalte fiind Fraumünster si St. Peterskirche). Nucleul cladirii actuale, in apropiere de malurile raului Limmat a fost construit pe locul unei biserici carolingiene, a carei constructie a fost, conform legendei, comandata de Charlemagne. Constructia actuala a inceput in jurul anului 1100, inaugurata fiind in jurul anului 1220.

Potrivit legendei, Grossmünster a fost fondata de catre Charlemagne, al carui cal a cazut in genunchi in fata mormintelor lui Felix si Regula, sfintii patroni ai Zurich-ului. Legenda ajuta la sustinerea afirmatiei ca Grossmunster este mai veche decat Fraumünster, care a fost fondata de Louis Germanul, nepotul lui Charlemagne. Dovezi arheologice recente confirma prezenta unui cimitir roman pe acest sit.

Huldrych Zwingli a initiat Reforma elvetiano-germana, in Elvetia, de la biroul sau pastoral din Grossmünster, incepand cu 1520. Zwingli a castigat o serie de dezbateri prezidate de catre magistrat in 1523, fapt care a dus in cele din urma la sanctionarea despartirii bisericii de papalitate de catre autoritatile locale civile. Reformele initiate de catre Zwingli, si continuate de catre succesorul sau Heinrich Bullinger, se refera la interiorul bisericii. Reformatorii iconoclastici au eliminat orga si statuile religioase in 1524. Aceste modificari, insotite de abandonul postului mare, de inlocuirea Liturghiei, repudierea celibatului, consumul de carne in zilele de post, inlocuirea Lectionarului cu un ciclu de sapte ani al Noului Testament, o interdictie asupra muzicii bisericesti, precum si alte reforme importante fac aceasta biserica unul dintre locurile cele mai importante din istoria reformarii si locul de nastere al Reformei elvetiano-germane.

Turnurile gemene ale bisericii Grossmünster sunt considerate ca fiind, probabil, cel mai cunoscut punct de reper din Zurich. Din punct de vedere arhitectural, biserica dispune de un portal mare cu coloane medievale. O cripta romanica dateaza din secolele XI - XIII. Cele doua turnuri au fost ridicate intre 1487 si 1492. Initial, acestea au avut turle mari din lemn, care au fost distruse de foc in 1781, dupa care au fost construite actualele acoperisuri neo-gotice. Richard Wagner a ridiculizat aspectul bisericii, spunand ca arata ca doua dozatoare de ardei. Biserica are acum vitralii moderne, create de artistul elvetian Augusto Giacometti si adaugate in 1932. Usile de bronz bogat ornamentate, din portalurile de nord si sud au fost realizate de Otto Münch si au fost adaugate in 1935 si 1950. Biserica gazduieste in manastire un muzeu al Reformei. O anexa la manastire adaposteste scoala teologica de la Universitatea din Zurich.