Biserica si Manastirea Sao Francisco (Igreja e Convento São Francisco) este localizata in centrul istoric al orasului Salvador, in statul Bahia din Brazilia. Manastirea si biserica sa sunt niste monumente coloniale foarte importante din Brazilia.

Calugarii din Ordinul Franciscan au sosit in Salvador in 1587 si la scurt timp au construit o manastire si o biserica, insa acestea au fost distruse in timpul invaziei daneze din Bahia la inceputul secolului al XVII-lea. Lucrarile pentru manastirea actuala au inceput in 1686. Avand o arhitectura grandioasa, constructia a fost finalizata abia dupa zeci de ani. Biserica actuala a fost construita intre anii 1708 si 1723, insa interiorul a fost decorat de cativa artisti de-a lungul a cativa ani din secolul al XVIII-lea. Majoritatea decoratiunilor bisericii si manastirii au fost finalizate pana in anul 1755.

Biserica Sao Francisco este neobisnuita printre celelalte biserici Franciscane din nord-estul Braziliei. Aceasta are un naos cu trei altare, in timp ce majoritatea bisericilor au naos cu un singur altar. Trei capele laterale sunt localizate pe fiecare dintre altarele laterale. Biserica are o forma dreptunghiulara si o capela principala. Planul spatiului pare influentat de catre Biserica Sao Francisco din Oporto, o cladire gotica, si de planurile iezuite ale bisericii Sao Roque din Lisabona sau de cele ale Bisericii Iezuite din Salvador.

Fatada principala, care domneste peste o piateta dreptunghiulara in care se afla o cruce imensa din piatra, are inflente ale arhitecturii Manieriste. Fatada are trei portaluri si doua turnuri care o flancheaza, iar partea superioara, adica frontonul, este flancat de volute elaborate.

Cele mai importante caracteristici ale bisericii sunt decoratiunile sale interioare exuberante, majoritatea executate in prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Toate suprafetele dinauntru – pereti, stalpi, arcade, bolte si tavan – sunt acoperite de sculpturi din lemn aurite si de picturi. Inauntru se mai afla si coloane si arcade concentrice decorate cu foita de aur, ingeri si pasari. Boltile altarelor sunt acoperite de panouri de lemn pictate. Panourile din dale albastre si albe sunt importate din Lisabona si acopera partile mai joase ale peretilor capelei principale si transeptul. Acestea infatiseaza scene din viata Sfantului Francisc din Assisi. Decorul bisericii este considerat unul dintre cele mai somptuoase din istoria barocului portughez si brazilian. Acolo intalnim elemente talha dourada (arta sculptarii lemnului), iar biserica este exemplul perfect al notiunii igreja dourada (biserica din aur).

Manastirea Sao Francisco este si ea un exemplu al artei baroce. Tavanul din lemn al holului de intrare a fost pictat cu scene iluzioniste in anul 1774 de catre Jose Joaquim. Incaperile de la cele doua etaje, terminate in jurul anului 1752, au fost decorate cu panouri din dale albastre si albe. Dalele fabricate in Lisabona infatiseaza scene alegorice bazate pe gravuri flamande din secolul al XVII-lea si scrieri ale poetului roman Horatiu.