Prima atestare documentara a acestei manastiri vine in anil 1117, prin Regele Bela al III-lea, care a emis o diploma prin care atesta si recunoastea proprietatile monahale. Se pare, dupa unele ipoteze emise de diversi istorici, ca vechimea manastirii ar fi mult mai mare, o dovada in favoarea acestei ipoteze fiind faptul ca aici ar fi virtuit calugari greci, de rit rasaritean. Conform unui alt document, emis in 1216, manastirea apare sub numele de Manastirea Ciala si este mentionata printre multe alte manastiri de rit rasaritean, cu radacini in sistemul monastic teodosian, care isi avea centrul la Ierusalim. Abia in jurul anului 1446 apare numele de Manastirea Bogrog, trei secole mai tarziu, in scrierile ecumenice, sa apara sub titulatura de Manastirea Hodos-Bodrog.

Manastirea din zilele noastre poate fi gasita pe ruta Arad-Priam, la o distanta de numai 15 kilometri nord de Arad si, conform unor alte ipoteze, ar fi continuarea unei manastiri atestate la inceputurile secolului al XI-lea.

Mai multe vestigii si marturii prelevate cu ocazia sapaturilor arheologice din anul 1976 scot la iveala faptul ca pe aceste locuri au existat formatiuni monahale inca de la inceputurile mileniului II.

Anul 1848 este un an de restriste pentru manastire, aceasta pierzandu-si terenurile, multi calugari ajungand la inchisoare, iar orfelinatul a fost desfiintat. Din anul 1959, staretului i s-a interzis sa mai primeasca calugari, intentia organelor comunsiste fiind una clara: sa nu permita formarea de comunitati puternice in zona, cunoscuta fiind aversiunea localnicilor fata de preceptele comuniste. Biserica ce deserveste manastirea poarta hramul Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, ce se serbeaza la 21 noiembrie si este o cladire construita in stil triconic bizantin, avand ziduri groase ridicate sin piatra si caramida romana.

De-a lungul vremurilor biserica a suferit mai multe sesiuni de restaurare si renovare, insa forma si caracteristica initiala au fost pastrate cu rigurozitate, exceptie facand acoperisul care astazi este construit in stilul baroc. Tencuirea zidurilor exterioare s-a desfasurat in anul 1766 si a fost executata tot in stil baroc, cu tencuiala constituita doar din var si nisip.

La 28 septembrie 1997, in frunte cu staretul Timotei Iftimie, se sarbatoreste tarnosirea noii biserici, a carei lucrari de constructie demarasera inca din anul 1989. Pictura noii biserici este realizata de sotii Radu si Alexandrina Jitariu, pictorul Victor Jurca aducandu-si contributia la mozaicurile exterioare, in timp ce Vasile Gavriloaia semneaza sculptura interioara. Hramul noii biserici este Pogorarea Duhului sfant. Din vechile cladiri au mai fost pastrate doar turnul-clopotnita, o parte a zidului nordic si cladirea staretiei.