Aflandu-se la o altitudine de circa 400 de metri, pe un deal, Manastirea Feredeu isi trage numele de la in renumit feredeu (copie a bailor cu aburi turcesti), fiind atestata istoric in secolul al XVIII-lea, si purtand haramul Sf. Gheorghe.

Pentru prima oara, existenta unui lacas monahal, este mentionata in urma cu peste 200 de ani, cand a fost construita manastirea, in imediata apropiee a izvorului ce avea o apa facatoare de minuni. De-a lungul vremurilor a existat legenda potrivit careia schitul a existat chiar si cand teritoriile de astazi ale Vaii Muresului, alaturi de Tara Crisurilor, s-au aflat sub ocupatie otomana, pana in jurul anilor 1699, anul pacii de la Karlowitz.

Legenda mai spune ca, in acea perioada, la Feredeu, vietuia un calugar pe nume Filimon, cunoscut fiind pentru atitudinea sa anti-otomana, sfarsind prin a fi ucis de catre acestia pentru indrazneala de a le cere in mod constant sa paraseasca teritoriile luate cu forta.

Sub conducerea directa a renumitului profesor Nicolae Baru, un tanar preot, la data de 12 mai 1920, insotit de sute de credinciosi, a urcat impreuna cu acestia si a sfintit apa izvorului Feredeu. Acelasi parinte a inaintat o scrisoare catre Episcopul Aradului, in cursul anului 1926, prezentand argumente in vederea utilizarii acestui izvor pentru tamaduire trupeasca si sufleteasca.

In vremurile moderne, aici a fost construita o biserica sub forma unei cruci, avand in structura sa naos, un pronaos, un pridvor inchis, precum si o catapeteasma lucrata in lemn masiv. Fatadele exterioare ale noii biserici sunt tencuite si vopsite in alb.

In anul 1990, pictorii Radu si Alexandra Jitaru au realizat pictura interioara folosind tehnica frescei bizantine. Simultan au mai fost construite si alte cladiri anexe, a fost amenajata o bucatarie, o cladire cu parter si etaj, sala destinata staretiei si s-au mai construit cateva chilii.

Accesul spre lacas se face destul de greu, urcusul fiind unul destul de anevoios, din acest motiv, pentru credinciosii ce nu puteau urca la manastirea din deal a fost ctitorita o biserica ce poarta hramul Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanu, biserica ale carei sculpturi poarta semnatura renumitului sculptor Vasile Gavriloaia, icluzand aici catapeteasma, strana si tetrapodul executate in lemn masiv.

La data de 23 febrarie 200, sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a decis ca schitul de la Feredeu sa fie transformat in manastire, inscaunandu-l ca staret pe parintele Ilarion Tauceanu, cel care, de fapt, s-a ocupat in ultimii 14 ani de lucrarile de constructii si renovare a complexului monahal de la Feredeu.

Lacasul reprezinta un mare punct de atractie pentru turismul religios, dar si pentru turistii care vin exclusiv in scop ecumenic.