Dinspre Pecica, la intrarea in satul Munar, vom putea vedea un indicator de informare, care arata directia spre Manastirea Bezdin, manastire care este destul de vizibila si de departe, de pe sosea. Anul in care au demarat lucrarile la constructia acestei manastiri este creditat de catre istorici, a fi anul 1539, prin stradania si zbaterile parintelui Iovan Iaksici din Nadlac, monah ce a virtuit ulterior intre zidurile manastirii, pana la savarsirea sa din viata. Impresionati de ravna parintelui, mai multi localnici, frati intru Domnul si credinciosi simpli, au dat o mana de ajutor la finalizarea lucrarilor, prin donatii sau cu munca fizica, dupa cum este pomenit intr-o Psaltire.

Parasita de calugari si incendiata de catre turci pe timpul dominatiei otomane, pe locul fostei manastiri a fost ridicata o bisericuta din lemn. Actuala biserica, cea de caramida, a fost ridicata in jurul anului 1690 si are ca stil arhitectinic stilul bizantin, forma fiind de trefla cu 3 abside. Masa de marmura si lemnaria au fost aduse in anul 1755, dupa ce binecunoscutul pictor Stefan Tenetchi a finalizat lucrarile la iconostas, in anul 1753. Un iconostas complet nou va fi realizat de catre pictorul Jacov Orfelin, in anul 1802.

Anul 1833 reprezinta un punct mare de referinta in istoria manastirii, cand se executa ample lucrari de renovare si restaurare, iar biserica este inchisa. Ansamblul manastirii este delimitat de cele 3 aripi, construite in secolul al XVIII-lea, care servesc acum calugarilor, paraclisului si staretiei. Manastirea Bezdin este poate cel mai puternic exemplu ca o comunitate, cat de mica ar fi ea, poate fi puternica prin spiritualitate, aceasta fiind transmisa din generatie in generatie.