La 20 kilometri de Cosula, in comuna Curtesti, inconjurata de casute si gospodarii satesti se afla Manastirea Agafton. Aceasta a fost infiintata de Agafton, un monah de la fosta manastire a Doamnei din apropiere, un loc de reculegere al fiicelor si vaduvelor de boieri si nu numai.

In anul 1864, manastirea a infiintat prima scoala primara din sat, iar in anul 1912, la Agafton s-a deschis primul atelier de covoare. A urmat infiintarea unui atelier pentru tricotaj, in 1913, si a unui atelier de panzarie, in 1921. Aceste ateliere au avut rolul unor scoli de meserii, pentru ca pe langa maici aici erau primite si fete de sateni care terminau scoala primara. In anul 1913, la manastire se faceau cursuri pentru pregatirea calugaritelor care urmau sa mearga prin spitale in cadrul Societatii „Crucea Rosie“.

In anul 1959 manastirea a fost desfiintata, un an mai tarziu aici fiind adusi bolnavi psihic. In anul 1996, manastirea a fost redeschisa si dupa anul 1999, maicile au obtinut dreptul de evacuare a batranilor bolnavi din manastire.

De Manastirea Agafton a fost foarte legat si Mihai Eminescu. Aici, din randul maicutelor faceau parte si surorile mamei sale Raluca Eminovici, Olimpiada si Sofia Iurascu, dar si verisoara ei Fevronia, care isi primeau cu dragoste nepotul. Cu referire la intalnirea lui Mihai Eminescu cu maica Fevronia, Gala Galaction spunea: ,,Dar aceasta insemneaza ca Eminescu, copil de patru, de zece, de paisprezece ani….a venit, de nenumarate ori, intai cu parintii si, apoi, singur sau intovarasit de frati si de prieteni, ca sa vada pe Maica Fevronia si sa cerceteze manastirea din codri. Eminescu a coborat din Botosani pe aceste carari care descurca poienile inflorite, valcelele mascate cu trandafiri salbatici si umbra stejarilor batrani, si s-a urcat la schitul cenusiu si plin de pace. La Manastirea Agafton a cunoscut Eminescu intaia oara cenobitismul crestin si pravilele lui si toata trista lui Frumusete”(Gala Galaction - Mihai Eminescu – Iasi -1987).

La aceasta manastire, aude Mihai Eminescu, in 1875, in cadrul unei sezatori de tors lana, povestea lui Calin (file din poveste), spusa de maica Zenaida Pisoschi, pe care ulterior o va versifica: „De treci codrii de arama, de departe vezi albind/ S-auzi mandra glasuire a padurii de argint”.

Vizitand Manastirea Agafton azi, veti gasi vechea bisericuta de lemn, unde puteti admira doua picturi ale matusilor lui Mihai Eminescu: Sofia si Olimpiada. In cimitirul manastirii isi doarme somnul de veci Olimpiada Iurascu. Tot aici se poate vedea si un bust al poetului Mihai Eminescu, sculptat de Marcel Manastireanu.