Catedrala Maicii Domnului din Zurich (Fraumünster) a fost fondata in anul 853 de catre Louis Germanul pentru fiica lui Hildegard. El a inzestrat manastirea benedictina cu terenuri, padurile Uri si Albis, si a acordat imunitate manastirii, plasand-o sub autoritatea sa directa.

In 1045, regele Henric al III-lea a acordat manastirii dreptul de a organiza piete, colecta taxe, si a bate moneda, manastirea ajungand astfel sa conduca efectiv orasul. La randul lui, imparatul Frederick al II-lea i-a acordat Reichsunmittelbarkeit in 1218, facand astfel manastirea independenta teritorial in fata oricarei autoritati in afara de cea a imparatului insusi si crescandu-i puterea politica. Stareta numea primarul si tot ea delega frecvent baterea de monede pentru cetatenii orasului. O stareta celebra in aceasta perioada a fost Elisabeta de Wetzikon. Cu toate acestea, puterea politica a manastirii a inceput sa scada in secolul XIV. Aceasta decadere a fost vizibila odata cu infiintarea legilor de breasla (Zunftordnung), in 1336, de catre Rudolf Brun, care ulterior a devenit primul primar independent, nedesemnat de catre stareta.

Manastirea a fost dizolvata la 30 noiembrie 1524, in cadrul reformei lui Huldrych Zwingli. Cladirile manastirii au fost demolate in anul 1898, pentru a face loc noii Stadthaus (casa orasului). Biserica serveste astazi ca biserica de parohie pentru una din cele 34 de parohii reformate.

Münsterhof, Piata Orasului, situata in fata Fraumünster, poarta numele fostei manastiri.

Corul manastirii are 5 mari vitralii concepute de artistul Marc Chagall, instalate in 1970. Fiecare are o culoare dominanta si prezinta o poveste crestina. De la stanga (peretele nordic) la dreapta, cele 5 lucrari sunt: Profetii, care descrie ascensiunea lui Ilie la cer, Iacob, care prezinta lupta lui, si visele legate de paradis, Hristos, ilustrand diverse scene din viata lui Hristos, Sion, care prezinta un inger care anunta cu tropeta sfarsitul lumii si Legea, cu Moise privind in jos la suferinta poporului sau. La fel de impresionant este vitraliul inalt de 9 m de din transeptul de nord, creat de Augusto Giacometti in 1940.