Catedrala din Salvador, dedicata Schimbarii la Fata a lui Iisus, este sediul Arhiepiscopiei orasului Salvador din statul Bahia, Brazilia.

Episcopia Sao Salvador da Bahia de Todos os Santos, prima din colonia portugheza braziliana, a fost infiintata in 1551, la doar doi ani de la fondarea orasului Salvador de catre nobilul Tome de Sousa. Primul episcop a sosit acolo in 1552.

In anul 1676 orasul a devenit sediul arhiepiscopiei. Dupa 1758, cand Ordinul Iezuitilor a fost expluzat din Brazilia, fosta biserica Iezuita din Salvador a devenit catedrala orasului. Cladirea fostei catedrale a fost demolata in 1933, insa planul sau poate fi vazut pe un pavaj din Piata Se din Salvador.

La origini, actuala cladire a catedralei a fost biserica Ordinului Iezuit din Salvador. Iezuitii au sosit in oras in secolul al XVI-lea si au construit o prima biserica si un colegiu. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, iezuitii au construit o noua biserica, cea care exista si astazi.

Fatada sa este similara cu cele ale bisericilor contemporane portugheze, precum Biserica Iezuita din Coimbra. Aceasta este construita din piatra de lioz din Portugalia si este flancata de doua turnuri cu clopot de dimensiuni mici. Are trei portaluri cu statuete ale sfintilor iezuiti: Ignacio de Loyola, Francis Xavier si Francis Borgia. Frontonul etajului superior al fatadei este flancat de volute Manieriste.

In interior, biserica are un singur altar, cu forma dreptunghica, fara un transept si cu o capela principala mica. Peretii laterali ai bisericii prezinta capele decorate cu piese de altar. Planul spatial este bazat pe cel al Bisericii Sao Roque din Lisabona, biserica Iezuita din capitala portugheza, construita cu un secol mai devreme decat aceasta.

Capelele catedralei ofera o expozitie interesanta de piese ce provin din secolul al XVI-lea si pana la mijlocul secolului al XVIII-lea. Exista doua piese renascentiste foarte rare, din secolul al XVI-lea, care au apartinut fostei bisericii si au fost refolosite pentru noua cladire. Catapeteasma capelei principale este un exemplu al artei Manieriste din secolul al XVII-lea. Alte capele sunt realizate in stil baroc. Bolta semicilindrica ce acopera naosul bisericii este decorata cu panouri din lemn ce dateaza din secolul al XVIII-lea si pe care este inscriptionata emblema iezuita “IHS”.

Sacristia bisericii este decorata din plin cu mobila in stil baroc, dale portugheze din secolul al XVII-lea si panouri din lemn pictate cu motive Manieriste si portrete ale unor iezuiti importanti.

Fatada si planul spatial al acestei biserici au influentat alte biserici coloniale din nord-estul Braziliei.