Catedrala Metropolitana din Quito este situata in sud-vestul Pietei Independentei si a servit ca sediu al Episcopiei Quito din 1545 pana in 1848, cand a fost ridicata la rangul de Arhiepiscopie.

Catedrala este o biserica monumentala vopsita in alb izbitor cu un singur turn-clopotnita mare. Construita pe un plan care cuprinde trei nave longitudinale surmontate de arcade semi-ogivale pe stalpi patrati, structura spatiala de baza a catedralei este tipica secolului al XVI-lea.

Printr-o abatere de la conventia spaniola, Catedrala are de fapt doua intrari principale: una la mijlocul naosului care confrunta Piata si celalalta la fatada de nord-vest care se confrunta cu strada Garcia Moreno.

In interior, cele trei nave sunt sprijinite de arcuri ascutite, care la randul lor sunt sustinute de stalpi cu baze patrate. Nava centrala tradeaza influente maure. Un plafon extraordinar din lemn casetat este sprijinit de o friza de aur si picturi frumoase sunt remarcate printre arcade. In dreptul naosului se deschid in mai multe capele de-a lungul peretelui.

Lucrari realizate de artisti ai Școlii de Arta Quito impodobesc interiorul Catedralei. Marea pictura cu Adormirea Maicii Domnului, situata in partea superioara a corului, este opera lui Manuel Samaniego (1767-1824). Altarul din Capela Tuturor Sufletelor ii este atribuit lui Padre Carlos. Alte opere de arta notabile din Catedrala includ: altarul din Capela Sfanta Ana din secolul al XVIII-lea si frumoasa pictura murala Adoratia celor trei magi.