Dedicata Adormirii Maicii Domnului, Catedrala din Lecce este centrul religios al orasului. Prima cladire a fost ridicata in 1144, a doua cladire fiind ridicata in 1230. Templul a fost construit intre 1659 si 1670 de catre arhitectul si sculptorul Giuseppe Zimbalo Lecce, care l-a proiectat in stil baroc. Episcopul Luigi Pappacoda, un mare promotor al dezvoltarii arhitecturale din Lecce, a fost cel care a comandat aceasta constructie.

Fatada principala este simpla si eleganta. Cea de a doua fatada este prevazuta cu un portal, o capodopera in stil baroc cu statui ce il reprezinta pe Sfantul Orontius intre Saint Justus si Saint Fortunatus.

Interiorul in forma de cruce latina, are trei nave impartite de coloane, si este imbogatit de douasprezece altare din piatra Lecce, incadrate de coloane rasucite, multe din aur. Deasupra naosului si transeptului, exista un plafon casetat splendid din lemn sculptat si aurit, datand din secolul al XVII-lea.

Altarul ridicat din marmura si bronz, dedicat Adormirii Maicii Domnului, cu o pictura centrala mare, este somptuos. In transept sunt altarele Crocefisso si Sacramento si cateva busturi. Alte lucrari de arta pastrate in catedrala sunt: San Carlo Borromeo de A. Della Fiore; Sant'Oronzo de G. A. Coppola di Gallipoli; picturi de Strafella di Copertino; Pietà de Pietro Gagliardi; o frontala de argint in altarul Sf. Horace, donata de Ferdinand de Bourbon. Demn de mentionat sunt, de asemenea corul de lemn datat la mijlocul secolului al XVIII-lea, si sculptura Nasterii Domnului, proiectata de Gabriele Riccardi.