Biserica Bavokerk din Haarlem dateaza din secolul al XV-lea, dar a fost consacrata abia pe la jumatatea secolului al XVI-lea, iar in 1579 a fost “confiscata” si convertita la protestantism.

Desi Haarlemul a fost un important centru de executie a vitraliilor, biserica mai are astazi putine dintre vitraliile secolelor trecute. Unul dintre vitraliile care au supravietuit spune povestea asediului orasului egiptean Damietta (1219), din timpul cruciadelor, si se leaga si de denumirea clopotelor bisericii. Acestea se numesc Damiaatjes si rasuna in fiecare seara intre 9 si 9 si jumatate, pentru a anunta inchiderea portilor orasului (desi acestea nu mai exista de fapt de foarte mult timp, obiceiul s-a pastrat).

Desi legenda spune ca cele doua clopote au fost prada de razboi din orasul Damietta, de fapt au fost daruite de mesterul clopotar Johannes Dircks din Aalst episcopului din Haarlem in anul 1562. Pe langa acestea, in clopotnita se afla si un carilon, care inca se mai aude in serile de marti, si un clopot care suna ora exacta, numit Roelant, care a fost lucrat in 1503.

Orga uriasa din Bavokerk este faimoasa. Cand a fost terminata, in 1738, era cea mai mare din lume, cu 60 de registre. In romanul de aventuri Moby Dick (1851) autorul Herman Melville compara interiorul gurii unei balene cu tuburile orgii din Haarlem.

In biserica se gasesc si numeroase morminte (pana in 1831 se permitea inmormantarea in interiorul bisericii). Printre negutatorii bogati si pictorii ingropati acolo se gasesc si doua personaje de circ, uriasul Daniel Cajanus (care a trait in prima jumatate a secolului al 18-lea si al carui portret se gaseste in primaria orasului Haarlem) si tovarasul sau, piticul Jan Paap.

O legenda spune ca a saptea lespede de langa cor acopera mormantul unui om care isi lovise mama cand era copil. Dupa moartea acestuia, se spune ca o mana a inceput sa creasca din mormantul sau si ca a trebuit sa se aseze o lespede de arama pentru a o impiedica sa mai iasa afara.