Biserica Sfintii Mihail si Stanislav este incojurata de catre Manastirea Paulina, totul parand o cetate trainica. Acest complex este cunoscut si sub numele de Skalka (Mica Stanca). Traditia leaga aceasta biserica de martirul Stanislav Szczepanski, episcopul Cracoviei, asasinat in 1709 in urma conflictului cu regele Boleslas le Hardi. La putin timp dupa moartea episcopului, regele a fost alungat din regat, in timp ce episcopul devine martir.

Depuse initial la Skalka, ramasitele Sf. Stanislav au fost mai apoi transportate la Catedrala Wawel unde atrag si azi o multime de pelerini. Biserica actuala este probabil cea de-a treia constructie pe acest loc. Prima, care era o rotonda romana a fost reconstruita in stil gotic de catre regele Cazimir cel Mare in secolul al XIV-lea, apoi distrusa la jumatatea secolului al XVII-lea in timpul invaziei suedeze. Forma definitiva, care se poate vedea si azi, costruita intre anii 1740-1762 i se datoreaza unui arhitect varsovian, Antonio Solari.

Biserica este legata de Manastirea Paulina, un ordin religios adus in Cracovia de catre celebrul istoric Jan Duglosz. Piscina situata in apropierea bisericii constituie si ea un important loc de cult. Una din multe legende spune ca vulturii au transportat bucatile din corpul episcopului pe care regele l-a decapitat. Aici, intr-un mod miraculos, s-au reconstituit. Se spune ca apa din aceasta piscina are proprietatea de a vindeca un numar mare de boli, in special cele de piele si de ochi.

Conform unei traditii care dateaza din anul 1253, anul canonizarii episcopului, in prima duminica dupa Sarbatoarea Sf. Stanislav, adica 8 mai, credinciosii poarta, de la Wawel la Skalka, relicvele episcopului dar si a altor sfinti. Chiar si regii Poloniei fac pelerinaj la Skalka, a doua zi dupa incoronarea lor.

Un aspect mai deosebit veti regasi in curtea acestui complex manastiresc – semicercul de statui denumit Altarul Celor Trei Milenii, un soi de alee a fetelor bisericesti din Polonia, dintre anii 956 si 2005: Parintele Augustin Kardecki, Sfanta Hedwiga, Sfantul Adalbert, Sfantul Stanislav, Papa Ioan Paul al II-lea, Sfanta Faustina si Sfantul Ioan Cantius.

Ramasitele omului de istorie Jan Dlugosz au fost depuse aici in 1880, cu ocazia aniversarii a 400 de ani de la moartea acestuia. Anul urmator, ramasitele poetului si etnografului Wincenty Pol precum si cele ale scriitorului si traducatorului Lucjan Siemienski au fost transportate aici de la cimitirul Rakowicki.

Au urmat o multime de alte personalitati poloneze: scriitorul Józef Ignacy Kraszewski (1887), poetii Teofil Lenartowicz (1893) si Adam Asnyk (1897), pictorul Henryk Siemiradzki (1902), pictorul si dramaturgul Stanislaw Wyspiański (1907).