Biserica Sfantul Petru din Zurich (St. Peterskirche) este una din cele trei biserici care domina ”silueta” orasului. Aceasta este situata pe un deal din apropierea orasului, aproape de Lindenhof.

Biserica actuala, cu nava sa baroca inaugurata in 1706, a fost prima biserica construita in Zurich ca Biserica Reformata, dar de departe nu prima biserica construita pe acest loc: este dovedita arheologic existenta unei biserici 10 x 7 m din secolul VIII – IX. Un document din anul 857 mentioneaza existenta ”Curtis Sancti Petri”, o ferma apartinand bisericii. Aceasta mica biserica a fost inlocuita in jurul anului 1000 cu o biserica pre-romanica. In 1230 a fost urmata de o cladire in stil romanic tarziu, din care s-au pastrat corul si turnul. In acest cor a fost ingropat in 1360 Rudolf Brun, primarul din Zurich. O copie a pietrei de mormant se afla pe exteriorul peretelui de nord. Nava a fost reconstruita in 1450 in stil gotic.

Naosul nou si o sala baroca cu galerie au fost finalizate intr-un timp foarte scurt: in iunie 1705 a inceput demolarea bisericii vechi iar ceremonia instalarii acoperisului a avut loc in acelasi an inainte de Craciun. In anul urmator au fost amenajate in stil baroc interioarele, cu stucaturi de Salomon Bürkli si Schmuzer Franz. La data de 14 Noiembrie 1706, dupa o perioada de constructie de peste 17 luni, a avut loc slujba de inaugurare, la care diaconul a predicat ”timp de trei ore cu sudoare pe frunte”- potrivit inscrisurilor despre realizarea edificiului. Biserica a fost restaurata intre anii 1970 - 1975, picturile de pe fatada datand din 1705 fiind si ele refacute.

St. Peterskirche a fost cea mai veche si pentru o perioada lunga, singura biserica parohiala in Zurich, Grossmunster, Fraumunster si Predigerkirche apartinand, pana in momentul reformei, unei singure manastiri. O caracteristica speciala este faptul ca turnul si naosul au proprietari diferiti. Pana in 1798 turnul a apartinut ”statului-oras” Zurich, iar din 1803 apartine orasului Zurich. Turnul a fost folosit in principal pentru paza impotriva incendiilor, iar in 1340 a devenit primul foisor de foc si a functionat pana in 1911. Astazi turnul este in continuare in posesia orasului, in timp ce clopotnita, clopotul si casa scarilor de la intrarea in turn sunt proprietatea parohiei St. Peter.